ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3977/2003

Prin sentința penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoșani a fost condamnată inculpata P.A. la următoarele pedepse: - 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. proc.

pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., parte vătămată fiind M.V.V.; - 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., parte vătămată fiind M.V.V.; - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.; -4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.; - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.; - 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., parți vătămate fiind: C.C.F., M.A.M., S.D., P.E.M.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită la 5 ani închisoare. A fost dedusă durata reținerii și a arestării preventive de la 31 iulie 2001, la 20 septembrie 2001. A fost confiscată de la inculpată suma de 6.350.000 lei. A fost obligată inculpata să plătească părții civile M.V.V. suma de 9.500.000 lei părților civile M.V.I., suma de 8.000.000 lei, C.C.F., suma de 4.500.000 lei M.A.M., suma de 3.200.000 lei, P.E.M., suma de 3.600.000 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: În cursul lunii mai 2000, partea vătămată M.V.V., care dorea să meargă la lucru în Israel, a aflat de la tatăl său, M.V., că inculpata îi poate rezolva problema și a luat legătura cu aceasta.

Inculpata a indus în eroare partea vătămată, susținând că are o rudă director la o societatea comercială din Piatra Neamț, care se ocupă cu recrutarea forței de muncă pentru străinătate, fapt nereal, pretinzând pentru acest serviciu suma de 5.000.000 lei pe care a și primit-o. Partea vătămată i-a dat și o serie de acte și cazierul judiciar. După o perioadă de 2 săptămâni, inculpata i-a adus la cunoștință părții vătămate că nu poate pleca la muncă în străinătate, deoarece a fost condamnat la pedeapsa amenzii. În aceste condiții i-a propus părții vătămate contra sumei de 3.000.000 lei să-i facă rost printr-o societate de un contract de muncă în baza căruia să beneficieze de un ajutor de șomaj.

Pentru acest serviciu, inculpata a pretins și primit inițial, suma de 3.000.000 lei, apoi încă 1.500.000 lei. În acest scop, inculpata a luat legătura cu numitul G.M., administrator la S.C. G. SRL Botoșani, pe care îl cunoștea și fără să-i ofere o sumă de bani l-a rugat să-l încadreze pe M.V.V., susținând că este ruda ei. Numitul G.M. i-a întocmit părții vătămate contract de muncă, dar din cauza lipsei de activitate, partea vătămată a lucrat sporadic, beneficiind periodic de concedii fără plată. În luna decembrie 2000, partea vătămată M.V.V. a luat din nou legătura cu inculpata, care pentru suma de 5.000.000 lei pe care a și primit-o, i-a promis în mod mincinos că îl poate ajuta sigur să plece la lucru în Germania, deoarece va interveni pe lângă inginerul O., patron la SC D. SA Botoșani, pe care îl cunoaște și care se ocupa cu recrutarea forței de muncă pentru străinătate.

Inculpata nu a putut să-i rezolve problema părții vătămate și i-a restituit suma de 5.000.000 lei. În luna ianuarie 2001, partea vătămată M.V.I. a aflat că inculpata are cunoștințe și îi poate rezolva problema plecării la lucru în străinătate. A luat legătura cu aceasta, care în mod asemănător i-a promis în mod mincinos că prin intermediul inginerilor O. și C. de la SC D. SA Botoșani, la care o să apeleze, va fi ajutat să plece la lucru în străinătate, dar trebuie să-i plătească suma de 10.000.000 lei. Pentru a fi mai credibilă, inculpata i-a înmânat părții vătămate numărul ei de telefon pentru a putea lua legătura la nevoie. Partea vătămată avea doar 4 clase, iar inculpata pentru a-i face rost de o adeverință de 10 clase, a pretins și primit încă 1.500.000 lei.

Ulterior, a mai pretins de la partea vătămată încă 1.500.000 lei pentru obținerea și completarea carnetului de muncă, pe care i l-a dat pe scările de la sediul C.S.P. Botoșani. A mai primit de la partea vătămată cafea și băuturi în valoare de 160.000 lei. Cum în realitate inculpata nu putea rezolva problema plecării în străinătate a părții vătămate, pentru a-l menține în eroare, i-a spus că trebuie să ia legătura cu doamna C.C., în acest scop dându-i 2 notițe de telefon. Ulterior, partea vătămată s-a deplasat la secretariatul SC D. SA Botoșani unde a aflat că nu există acte depuse pe numele său pentru a pleca la lucru în străinătate. Inculpata a primit de la partea vătămată 13.000.000 lei sumă pe care nu i-a restituit-o.

Prin aceeași modalitate, în cursul anului 2001 i-a promis în mod mincinos părții vătămate M.V.V. că pentru suma de 11.000.000 lei, prin cunoștințele ei pe care le are la Oficiul de Pensii din cadrul Direcției Muncii Botoșani, poate să obțină înscrierea în carnetul lui de muncă a unui număr de ani care îi erau necesari pentru a se pensiona anticipat. Inculpata a primit suma pretinsă, a tabulat pe o filă de caiet vechimea pe care martorul M.V.V. o are în muncă, respectiv 26 ani, 10 luni și 4 zile. Ulterior pentru a câștiga încrederea părții vătămate, inculpata i-a prezentat o filă în care era menționată o societate din Dorohoi la care ar fi lucrat M.V.V., precum și un bon pe care era înscris numărul 3672 din 28 martie 2001, purtând o ștampilă și o semnătură, afirmând mincinos că este numărul de înregistrare de la Direcția Muncii Botoșani.

După o perioadă de timp, partea vătămată, prin intermediul unei cumnate a verificat la Direcția Muncii Botoșani și a aflat că pe numele său nu era înregistrat nici un dosar. Suma de 11.000.000 lei a fost restituită de către inculpată, părții vătămate. În perioada 2000 – 2001, inculpata le-a promis în mod mincinos părților vătămate M.A.M., P.E.M., S.D. și C.C.F., că le va ajuta să se angajeze la SC G.V. SRL Botoșani prin intermediul doamnei directoare M., în meseria de confecționeră. În acest scop, a pretins și a primit de la M.A.M. suma de 3.000.000 lei, 5 litri de vin, o rață, ouă, bunuri în valoare de 200.000 lei, de la P.E.M., suma de 3.000.000 lei, o pereche de cercei din aur în valoare de 600.000 lei, de la C.C.F.

suma de 3.000.000 lei, 10 kg carne, în valoare de 1.500.000 lei, 3 găini, 10 litri de vin, 5 litri de țuică, de la S.D. suma de 1.350.000 lei. Inculpata a spus părților vătămate că sumele de bani sunt destinate doamnei „directoare M.”, dar ulterior, cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că era vorba de numita G.M., care este muncitoare confecționeră la SC G.V. SRL Botoșani și care nu are nici o atribuție la încadrarea de personal. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata P.A., solicitând achitarea sa în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunile de înșelăciune privind părțile vătămate M.V.V. și M.V.I., iar pentru infracțiunea de trafic de influență, achitarea ei în baza art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., susținând că a ajutat doar părțile vătămate să-și depună dosarele la firmă, pentru a pleca la lucru în străinătate. În subsidiar, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunea de înșelăciune, reducerea pedepselor aplicate și suspendarea condiționată a executării acestora. Prin decizia penală nr. 300 din 16 septembrie 2002, Curtea de Apel Suceava a admis apelul declarat de inculpata P.A., a desființat parțial hotărârea atacată și a schimbat încadrarea juridică a faptelor în infracțiunea de înșelăciune, prevăzut de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., condamnând-o la 6 luni închisoare și în infracțiunea de trafic de influență, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., pentru care a fost condamnată inculpata la 2 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Potrivit art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpata P.A. În recursul său, parchetul a criticat hotărârea atacată sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei și a modalității sale de executare. S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, majorarea pedepsei aplicate inculpatei P.A.

și executarea ei în regim de detenție. În recursul său, inculpata a solicitat admiterea lui, casarea hotărârilor și în principal, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea de înșelăciune privind părțile vătămate M.V.V. și M.V.I. și achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de trafic de influență. Recursurile declarate sunt fondate, pentru considerentele ce urmează . Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatei, în raport de materialul probator administrat în cauză, dar nu au acordat semnificația cuvenită tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei.

Astfel, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor instanța trebuie să țină seama între altele de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea și împrejurările comiterii ei și de persoana infractorului. Or, în cauză, periculozitatea socială a faptelor reținute este dată de împrejurările în care acestea au fost comise și anume, inculpata profitând de o anumită situație, interesul manifestat de părțile vătămate de a obține un loc de muncă. Astfel că, inculpata fiind în acea perioadă secretară la Corpul Gardienilor Publici Botoșani a convins părțile vătămate că prin relațiile sale le-ar putea facilita plecarea la lucru în străinătate sau angajarea lor la societăți comerciale din Botoșani, obținând în aceste condiții de la ele sume de bani și bunuri.

De reținut este și faptul că, deși inculpata a primit sumele de bani pretinse, cauzând prin faptele sale prejudicii substanțiale, nu a înțeles să le despăgubească pe părțile vătămate, iar mai mult de atât, nici nu a recunoscut faptele comise, cu toate că acestea au fost pe deplin dovedite. Așa fiind, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., se apreciază că este excesiv de blândă, nefiind în măsură să asigure realizarea scopului preventiv și reeducativ al pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., urmând ca aceasta să fie majorată la 2 ani închisoare.

Cum în cauză se constată că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse, astfel cum a fost modificată și completată prin O.G. nr. 18/2003, urmează să se constate că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., este grațiată integral și condiționat. În ce privește cererea inculpatei prin care a solicitat achitarea sa pentru infracțiunile de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) (părți vătămate M.V.V. și M.V.I.),deoarece faptele nu există, se constată că nu este întemeiată și urmează să fie respinsă.

Astfel din declarațiile martorului A.I., rezultă că acesta a însoțit partea vătămată M.V.V. până la sediul Corpului Gardienilor Publici din Botoșani, unde acesta a intrat pentru a înmâna inculpatei suma de 11.000.000 lei, pentru a-l ajuta să se pensioneze anticipat. Martorul a așteptat partea vătămată afară, până când aceasta s-a întors din clădire și a spus că a dat banii și problema cu care venise s-a rezolvat. De asemenea, foaia de caiet pe care inculpata a calculat vechimea în muncă a părții vătămate M.V.V., bonul cu numărul de înregistrare 3672 din 28 martie 2001 cu ștampilă și semnătură, biletul, prin care inculpata susține că cele 11.000.000 lei i-au fost date cu titlu de împrumut, dovada de restituire a sumei primite, coroborate cu declarația părții vătămate M.V.V., dovedesc pe deplin comiterea infracțiunii de înșelăciune de către inculpată, fapta existând deci în materialitatea ei.

Existența infracțiunii de înșelăciune comisă în dauna părții vătămate M.V.I., este probată cu notița cu numărul de telefon, carnetul de C.E.C. - uri din care rezultă că partea vătămată a retras inițial suma de 5.000.000 lei pe care a dat-o inculpatei, celelalte două notițe cu numerele de telefon cuprinzând și mențiunile „C.C. acasă după ora 17”, coroborate cu declarațiile părții vătămate. În ce privește infracțiunile de înșelăciune și trafic de influență privind partea vătămată M.V.V., acestea sunt dovedite, de adeverința medicală din care rezultă că partea vătămată și-a făcut vizita medicală la Spitalul Caritas din București pentru a putea pleca la lucru în străinătate, declarațiile martorilor M.V.V.

și M.A.M. care au relatat modul de procurare a banilor ce au fost dați apoi inculpatei de partea vătămată M.V.V., procesele verbale de confruntare coroborate cu depozițiile părții vătămate. Așa fiind, faptele inculpatei, care a pretins și primit sume de bani și bunuri de la părțile vătămate susținând că are influență asupra inginerilor O. și C. de la SC D. SRL Botoșani, pentru a trimite părțile vătămate la lucru în străinătate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune și trafic de influență, neexistând temeiuri pentru achitarea sa. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpata P.A.

să fie admise. Se va casa decizia atacată și sentința penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoșani cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și incidența dispozițiilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse. Se va înlătura aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, în pedepse componente de: - 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.; - 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., de la 6 luni închisoare la 2 ani închisoare. În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin O.G. nr. 18/2003, se va constata pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., grațiată integral și condiționat. Se va atrage atenția inculpatei asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpata P.A. împotriva deciziei penale nr. 300 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel Suceava. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoșani cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și incidența dispozițiilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse. Înlătură aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, în pedepsele componente, astfel: - 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.; - 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.; Modifică pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., în sensul că o majorează de la 6 luni închisoare la 2 ani închisoare. În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 modificată prin O.G.

nr. 18/2003, constată pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., grațiată integral și condiționat. Atrage atenția inculpatei asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2003. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Pronunțată în ședință publică, azi 24 septembrie 2003.