ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3977/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3977/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Prin sentința penală nr. 135 din 11

aprilie 2002 a Tribunalului Botoșani a fost condamnată inculpata P.A. la următoarele

pedepse:

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C.

proc. pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., parte vătămată fiind

M.V.V.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen.,

parte vătămată fiind M.V.V.;

- 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.;

-4 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., parte

vătămată fiind M.V.I.;

- 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen.,

parte vătămată fiind M.V.I.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 C. pen., parți vătămate fiind: C.C.F.,

M.A.M., S.D., P.E.M.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,

au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpata să execute pedeapsa

cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită la 5 ani închisoare.

A fost dedusă durata reținerii și a

arestării preventive de la 31 iulie 2001, la 20 septembrie 2001.

A fost confiscată de la inculpată

suma de 6.350.000 lei.

A fost obligată inculpata să

plătească părții civile M.V.V. suma de 9.500.000 lei părților civile M.V.I.,

suma de 8.000.000 lei, C.C.F., suma de 4.500.000 lei M.A.M., suma de 3.200.000

lei, P.E.M., suma de 3.600.000 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul lunii mai 2000, partea

vătămată M.V.V., care dorea să meargă la lucru în Israel, a aflat de la tatăl

său, M.V., că inculpata îi poate rezolva problema și a luat legătura cu

aceasta.

Inculpata a indus în eroare partea

vătămată, susținând că are o rudă director la o societatea comercială din

Piatra Neamț, care se ocupă cu recrutarea forței de muncă pentru străinătate,

fapt nereal, pretinzând pentru acest serviciu suma de 5.000.000 lei pe care a

și primit-o.

Partea vătămată i-a dat și o serie

de acte și cazierul judiciar.

După o perioadă de 2 săptămâni,

inculpata i-a adus la cunoștință părții vătămate că nu poate pleca la muncă în

străinătate, deoarece a fost condamnat la pedeapsa amenzii. În aceste condiții

i-a propus părții vătămate contra sumei de 3.000.000 lei să-i facă rost

printr-o societate de un contract de muncă în baza căruia să beneficieze de un

ajutor de șomaj. Pentru acest serviciu, inculpata a pretins și primit inițial,

suma de 3.000.000 lei, apoi încă 1.500.000 lei.

În acest scop, inculpata a luat

legătura cu numitul G.M., administrator la S.C. G. SRL Botoșani, pe care îl

cunoștea și fără să-i ofere o sumă de bani l-a rugat să-l încadreze pe M.V.V.,

susținând că este ruda ei.

Numitul G.M. i-a întocmit părții

vătămate contract de muncă, dar din cauza lipsei de activitate, partea vătămată

a lucrat sporadic, beneficiind periodic de concedii fără plată.

În luna decembrie 2000, partea

vătămată M.V.V. a luat din nou legătura cu inculpata, care pentru suma de

5.000.000 lei pe care a și primit-o, i-a promis în mod mincinos că îl poate

ajuta sigur să plece la lucru în Germania, deoarece va interveni pe lângă

inginerul O., patron la SC D. SA Botoșani, pe care îl cunoaște și care se ocupa

cu recrutarea forței de muncă pentru străinătate.

Inculpata nu a putut să-i rezolve

problema părții vătămate și i-a restituit suma de 5.000.000 lei.

În luna ianuarie 2001, partea

vătămată M.V.I. a aflat că inculpata are cunoștințe și îi poate rezolva

problema plecării la lucru în străinătate. A luat legătura cu aceasta, care în

mod asemănător i-a promis în mod mincinos că prin intermediul inginerilor O. și

C. de la SC D. SA Botoșani, la care o să apeleze, va fi ajutat să plece la

lucru în străinătate, dar trebuie să-i plătească suma de 10.000.000 lei.

Pentru a fi mai credibilă, inculpata

i-a înmânat părții vătămate numărul ei de telefon pentru a putea lua legătura

la nevoie.

Partea vătămată avea doar 4 clase, iar

inculpata pentru a-i face rost de o adeverință de 10 clase, a pretins și primit

încă 1.500.000 lei.

Ulterior, a mai pretins de la partea

vătămată încă 1.500.000 lei pentru obținerea și completarea carnetului de

muncă, pe care i l-a dat pe scările de la sediul C.S.P. Botoșani. A mai primit

de la partea vătămată cafea și băuturi în valoare de 160.000 lei.

Cum în realitate inculpata nu putea

rezolva problema plecării în străinătate a părții vătămate, pentru a-l menține

în eroare, i-a spus că trebuie să ia legătura cu doamna C.C., în acest scop

dându-i 2 notițe de telefon.

Ulterior, partea vătămată s-a

deplasat la secretariatul SC D. SA Botoșani unde a aflat că nu există acte

depuse pe numele său pentru a pleca la lucru în străinătate.

Inculpata a primit de la partea

vătămată 13.000.000 lei sumă pe care nu i-a restituit-o.

Prin aceeași modalitate, în cursul

anului 2001 i-a promis în mod mincinos părții vătămate M.V.V. că pentru suma de

11.000.000 lei, prin cunoștințele ei pe care le are la Oficiul de Pensii din

cadrul Direcției Muncii Botoșani, poate să obțină înscrierea în carnetul lui de

muncă a unui număr de ani care îi erau necesari pentru a se pensiona anticipat.

Inculpata a primit suma pretinsă, a

tabulat pe o filă de caiet vechimea pe care martorul M.V.V. o are în muncă,

respectiv 26 ani, 10 luni și 4 zile.

Ulterior pentru a câștiga încrederea

părții vătămate, inculpata i-a prezentat o filă în care era menționată o

societate din Dorohoi la care ar fi lucrat M.V.V., precum și un bon pe care era

înscris numărul 3672 din 28 martie 2001, purtând o ștampilă și o semnătură,

afirmând mincinos că este numărul de înregistrare de la Direcția Muncii

Botoșani.

După o perioadă de timp, partea

vătămată, prin intermediul unei cumnate a verificat la Direcția Muncii Botoșani

și a aflat că pe numele său nu era înregistrat nici un dosar.

Suma de 11.000.000 lei a fost

restituită de către inculpată, părții vătămate.

În perioada 2000 – 2001, inculpata

le-a promis în mod mincinos părților vătămate M.A.M., P.E.M., S.D. și C.C.F.,

că le va ajuta să se angajeze la SC G.V. SRL Botoșani prin intermediul doamnei

directoare M., în meseria de confecționeră. În acest scop, a pretins și a

primit de la M.A.M. suma de 3.000.000 lei, 5 litri de vin, o rață, ouă, bunuri

în valoare de 200.000 lei, de la P.E.M., suma de 3.000.000 lei, o pereche de

cercei din aur în valoare de 600.000 lei, de la C.C.F. suma de 3.000.000 lei,

10 kg carne, în valoare de 1.500.000 lei, 3 găini, 10 litri de vin, 5 litri de

țuică, de la S.D. suma de 1.350.000 lei.

Inculpata a spus părților vătămate

că sumele de bani sunt destinate doamnei „directoare M.”, dar ulterior, cu

ocazia cercetărilor s-a stabilit că era vorba de numita G.M., care este

muncitoare confecționeră la SC G.V. SRL Botoșani și care nu are nici o atribuție

la încadrarea de personal.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpata P.A., solicitând achitarea sa în baza art. 10 alin. (1)

lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunile de înșelăciune privind părțile

vătămate M.V.V. și M.V.I., iar pentru infracțiunea de trafic de influență,

achitarea ei în baza art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., susținând că a

ajutat doar părțile vătămate să-și depună dosarele la firmă, pentru a pleca la

lucru în străinătate.

În subsidiar, a solicitat schimbarea

încadrării juridice a faptelor în infracțiunea de înșelăciune, reducerea

pedepselor aplicate și suspendarea condiționată a executării acestora.

Prin decizia penală nr. 300 din 16

septembrie 2002, Curtea de Apel Suceava a admis apelul declarat de inculpata

P.A., a desființat parțial hotărârea atacată și a schimbat încadrarea juridică

a faptelor în infracțiunea de înșelăciune, prevăzut de art. 215 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., condamnând-o la 6 luni

închisoare și în infracțiunea de trafic de influență, cu aplicarea art. 41

alin. (2) și art. 42 C. pen., pentru care a fost condamnată inculpata la 2 ani

închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să

execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Potrivit art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatei, pe durata

unui termen de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția inculpatei asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpata P.A.

În recursul său, parchetul a

criticat hotărârea atacată sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei și

a modalității sale de executare.

S-a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei atacate, majorarea pedepsei aplicate inculpatei P.A. și

executarea ei în regim de detenție.

În recursul său, inculpata a

solicitat admiterea lui, casarea hotărârilor și în principal, achitarea sa în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen., pentru infracțiunea de înșelăciune privind părțile vătămate M.V.V. și

M.V.I. și achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10

alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de trafic de influență.

Recursurile declarate sunt fondate,

pentru considerentele ce urmează .

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și

vinovăția inculpatei, în raport de materialul probator administrat în cauză,

dar nu au acordat semnificația cuvenită tuturor criteriilor generale de

individualizare a pedepsei.

Astfel, potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor instanța trebuie să țină seama între altele

de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea și

împrejurările comiterii ei și de persoana infractorului.

Or, în cauză, periculozitatea

socială a faptelor reținute este dată de împrejurările în care acestea au fost

comise și anume, inculpata profitând de o anumită situație, interesul

manifestat de părțile vătămate de a obține un loc de muncă. Astfel că,

inculpata fiind în acea perioadă secretară la Corpul Gardienilor Publici

Botoșani a convins părțile vătămate că prin relațiile sale le-ar putea facilita

plecarea la lucru în străinătate sau angajarea lor la societăți comerciale din

Botoșani, obținând în aceste condiții de la ele sume de bani și bunuri.

De reținut este și faptul că, deși

inculpata a primit sumele de bani pretinse, cauzând prin faptele sale

prejudicii substanțiale, nu a înțeles să le despăgubească pe părțile vătămate,

iar mai mult de atât, nici nu a recunoscut faptele comise, cu toate că acestea

au fost pe deplin dovedite.

Așa fiind, pedeapsa de 6 luni

închisoare aplicată inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,

prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C.

pen., se apreciază că este excesiv de blândă, nefiind în măsură să asigure

realizarea scopului preventiv și reeducativ al pedepsei, astfel cum este

prevăzut de art. 52 C. pen., urmând ca aceasta să fie majorată la 2 ani

închisoare.

Cum în cauză se constată că sunt

incidente dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse,

astfel cum a fost modificată și completată prin O.G. nr. 18/2003, urmează să se

constate că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, pentru

infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., este grațiată integral și condiționat.

În ce privește cererea inculpatei

prin care a solicitat achitarea sa pentru infracțiunile de înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (1), în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la

art. 10 alin. (1) lit. a) (părți vătămate M.V.V. și M.V.I.),deoarece faptele nu

există, se constată că nu este întemeiată și urmează să fie respinsă.

Astfel din declarațiile martorului

A.I., rezultă că acesta a însoțit partea vătămată M.V.V. până la sediul

Corpului Gardienilor Publici din Botoșani, unde acesta a intrat pentru a înmâna

inculpatei suma de 11.000.000 lei, pentru a-l ajuta să se pensioneze anticipat.

Martorul a așteptat partea vătămată afară, până când aceasta s-a întors din

clădire și a spus că a dat banii și problema cu care venise s-a rezolvat.

De asemenea, foaia de caiet pe care

inculpata a calculat vechimea în muncă a părții vătămate M.V.V., bonul cu

numărul de înregistrare 3672 din 28 martie 2001 cu ștampilă și semnătură,

biletul, prin care inculpata susține că cele 11.000.000 lei i-au fost date cu

titlu de împrumut, dovada de restituire a sumei primite, coroborate cu

declarația părții vătămate M.V.V., dovedesc pe deplin comiterea infracțiunii de

înșelăciune de către inculpată, fapta existând deci în materialitatea ei.

Existența infracțiunii de

înșelăciune comisă în dauna părții vătămate M.V.I., este probată cu notița cu

numărul de telefon, carnetul de C.E.C. - uri din care rezultă că partea

vătămată a retras inițial suma de 5.000.000 lei pe care a dat-o inculpatei,

celelalte două notițe cu numerele de telefon cuprinzând și mențiunile „C.C.

acasă după ora 17”, coroborate cu declarațiile părții vătămate.

În ce privește infracțiunile de

înșelăciune și trafic de influență privind partea vătămată M.V.V., acestea sunt

dovedite, de adeverința medicală din care rezultă că partea vătămată și-a făcut

vizita medicală la Spitalul Caritas din București pentru a putea pleca la lucru

în străinătate, declarațiile martorilor M.V.V. și M.A.M. care au relatat modul

de procurare a banilor ce au fost dați apoi inculpatei de partea vătămată

M.V.V., procesele verbale de confruntare coroborate cu depozițiile părții

vătămate.

Așa fiind, faptele inculpatei, care

a pretins și primit sume de bani și bunuri de la părțile vătămate susținând că

are influență asupra inginerilor O. și C. de la SC D. SRL Botoșani, pentru a

trimite părțile vătămate la lucru în străinătate, întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune și trafic de influență, neexistând

temeiuri pentru achitarea sa.

Pentru aceste considerente, în

temeiul art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursurile declarate

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpata P.A. să fie

admise.

Se va casa decizia atacată și

sentința penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoșani cu privire

la pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de

art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și

incidența dispozițiilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse.

Se va înlătura aplicarea art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

Se va descontopi pedeapsa rezultantă

de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, în pedepse componente de:

- 6 luni închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.;

- 2 ani închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art. 257 C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.

Se va majora pedeapsa aplicată

inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., de la 6

luni închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, modificată prin O.G. nr. 18/2003, se va constata pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215

alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., grațiată integral

și condiționat.

Se va atrage atenția inculpatei

asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Se vor menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpata P.A. împotriva

deciziei penale nr. 300 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel Suceava.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoșani cu privire la

pedeapsa aplicată inculpatei, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de

art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. și

incidența dispozițiilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse.

Înlătură aplicarea art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani

închisoare aplicată inculpatei, în pedepsele componente, astfel:

- 6 luni închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.;

- 2 ani închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen.;

Modifică pedeapsa aplicată inculpatei

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de 215 alin. (1), cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., în sensul că o majorează de la 6

luni închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002 modificată prin O.G. nr. 18/2003, constată pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de 215 alin.

(1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., grațiată integral și

condiționat.

Atrage atenția inculpatei asupra

prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2003.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 septembrie 2003.