ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1395/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1395/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 7 iulie 2020
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
La data de 15 martie 2019, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost înregistrată cererea de revizuire a deciziei nr. 2766 din 2 iulie 2018 pronunțată de această instanță în dosarul nr. x/2016.
Prin încheierea din 16 aprilie 2019, instanța a dispus suspendarea judecății cererii de revizuire, pentru lipsa părților, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și că nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La 8 iunie 2019, revizuentul A. a solicitat repunerea cauzei pe rol, suspendate conform încheierii anterior menționate.
Prin rezoluția președintelui completului de judecată, din data de 15 iulie 2019, s-a dispus acordarea termenului în ședința publică din 1 octombrie 2019, în vederea discutării cererii de repunere pe rol, dispunându-se, totodată, citarea părților cu mențiunea de a preciza dacă solicită judecarea cauzei în lipsă.
La termenul din 1 octombrie 2019 deși a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății, revizuentul nu a fost prezent și nici nu s-a conformat dispozițiilor instanței privind manifestarea opțiunii sale cu privire la judecarea cauzei în lipsă.
Față de aceste constatări, Înalta Curte, apreciind că cererea de repunere pe rol nu este formulată în scopul continuării judecății, având în vedere, pe de o parte, că revizuentul nu s-a prezentat la termenul acordat, iar pe de altă parte, pentru aceea că nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, deși această precizare i-a fost solicitată în mod expres în conținutul citației emise, a respins cererea revizuentului de repunere a cauzei pe rol.
În conformitate cu dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cauza a primit termen la 7 iulie 2020 pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Asupra excepției de perimare, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ.:
"Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".
Alin. (2) al aceluiași text de lege, dispune că "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță, iar alin. (3) prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată."
În sensul prevederilor legale mai sus menționate, perimarea se înfățișează ca o sancțiune de ordin procedural care se răsfrânge asupra întregii activități judiciare, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului dedus judecății.
Perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
În speță, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din 16 aprilie 2019 stabilit pentru judecarea cererii de revizuire, termen la care, constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a fost dispusă suspendarea pricinii.
Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, împlinindu-se la 16 octombrie 2019.
Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (16 aprilie 2019) și până la data repunerii pe rol a cauzei în vederea analizării excepției de perimare trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu a fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Cererea formulată de revizuent la data de 8 iunie 2019 nu poate fi calificată drept un act de procedură efectuat de parte în vederea continuării judecății, în sensul celor prevăzute de art. 417 din C. proc. civ., întrucât, în absența solicitării de judecare a cauzei în lipsă, fie prin cererea de repunere pe rol, fie printr-o cerere scrisă pe care să o depună până la termenul acordat în vederea discutării repunerii pe rol (1 octombrie 2019), deși i s-a pus în vedere în mod explicit acest aspect prin citația emisă pentru termenul menționat, acesta nu s-a conformat.
Cererea de repunere pe rol a fost respinsă, astfel încât cursul perimării nu a fost întrerupt.
Ca atare, Înalta Curte apreciază că cererea formulată la 8 iunie 2019 de către revizuent nu a fost dublată de intenția veritabilă de reluare sau de continuare a judecății, în absența cererii de judecată în lipsă, în condițiile în care acesta nici nu s-a prezentat în instanță la termenul acordat pentru discutarea cererii.
Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părților în intervalul prevăzut de lege, Înalta Curte constată că a operat sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., judecata cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2766 din 2 iulie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă fiind perimată de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2766 din 2 iulie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.
Cu recurs la Completul de 5 judecători, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 iulie 2020.