ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 632/2019

Ședința publică din data de 22 martie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Piatra-Neamț sub nr. x/2018 din data de 25.04.2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul A., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2018 al BEJ B., întoarcerea executării silite și obligarea salariatului A. la plata sumei de 11378,4 RON și anularea raportului de expertiză efectuat de C..

În motivare a arătat că la data de 16.04.2018 i s-a comunicat înștiintarea prin care i s-a adus la cunostință faptul ca s-a declanșat executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 844/2017 a Tribunalului Neamț.

A apreciat contestatoarea că raportul de expertiză contabilă nu poate constitui titlu executoriu, având natura unui raport extrajudiciar și neputând constitui documentul suport pentru o executare silită.

Cu privire la suma ce se execută silit, contestatoarea a arătat că instanța de apel a admis acțiunea doar în măsura în care reclamantul a avut ca bază de referință un salariu mai mic decât salariul minim pe economie stabilit prin lege fără luarea în considerare a clauzelor nule din contractul colectiv de muncă. Or, din fluturașul de salarii reiese că salariul intimatului a fost mai mare decât cel prevăzut de hotărârile de guvern care reglementează salariul minim pe economie, astfel că nu există diferențe de restituit.

La solicitarea instanței de a depune lămuriri cu privire la obiectul cererii formulate, contestatoarea a depus la data de 30.08.2018 o cerere, arătând că înțelege să formuleze contestație și cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

În ședința publică din data de 18.10.2018, în raport de obiectul contestației la executare astfel cum a fost lămurit prin cererea depusă de contestatoare, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Piatra-Neamț în soluționarea cererii ce face obiectul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 4107 din 18 octombrie 2018, Judecătoria Piatra Neamț a reținut, în esență, că acțiunea introductivă are trei capete de cerere, respectiv, pe de o parte, contestație la titlu formulat pe cale principală, iar pe de altă parte, contestație la executare și întoarcere executare formulate pe cale accesorie, depinzând de soluția dată contestației la titlu, conform art. 30 alin. (4) C. proc. civ.

Ca atare, a admis excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea contestației la titlu formulate împotriva deciziei nr. 151/31.01.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Bacău și a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de contestatoare în favoarea Curții de Apel Bacău.

Prin decizia civilă nr. 66 din 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capetele de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu.

A declinat primele două capete de cerere la Judecătoria Piatra Neamț.

A sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu conflictul negativ de competență.

A respins, ca nefondată, contestația privind lămurirea titlului executoriu formulată de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț.

În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut, în esență, că prin cererea formulată, contestatoarea a solicitat soluționarea celor 3 capete de cerere (contestație la executare, întoarcere executare silită și contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu).

A apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (1) din C. proc. civ. conform cărora "Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența."

A reținut, de asemenea, că legiuitorul însuși a stabilit, în cuprinsul dispozițiilor alin. (3) al art. 714 din C. proc. civ. o excepție de la regula instituită prin alin. (1) al aceluiași articol, în sensul că, deși acest ultim menționat text prevede că soluționarea contestației la executare se realizează de către instanța de executare, prin excepție, conform alin. (3) al art. 714 C. proc. civ., soluționarea contestației privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu este de competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Ca atare, având în vedere voința legiuitorului clar exprimată în art. 714 C. proc. civ., a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ.

În consecință, instanța a disjuns capetele de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu, a declinat primele două capete de cerere la Judecătoria Piatra Neamț și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu conflictul negativ de competență, respingând, totodată, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu formulată de contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 99 alin. (1) din C. proc. civ., când, reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența."

De asemenea, art. 99 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că "în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt".

Potrivit art. 713 alin. (1) C. proc. civ. "contestația se introduce la instanța de executare", însă alin. (3) al aceluiași text legal stabilește, cu caracter de excepție de la alin. (1), "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută".

Pornind de la conținutul dispozițiilor legale mai sus evocate, Înalta Curte constată, în raport cu cererile deduse judecății, că nu ne aflăm într-una dintre ipotezele prescrise de art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., astfel încât competența de soluționare a contestației la executare și a cererii privind întoarcerea executării silite, care au format obiectul disjungerii de contestația privind lămurirea titlului executor, revine instanței de executare, determinată potrivit regulilor enunțate de art. 651 din C. proc. civ., și anume Judecătoriei Piatra Neamț.

Așa fiind, în raport de considerentele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din același cod, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2019.