ÎCCJ, Decizia nr. 288/2011

Ședința publică de la 27 aprilie 2011

Asupra

recursului de față;

Din

actele dosarului constată următoarele:

Prin

sentința nr. 858 din 18 mai 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul

S.M. împotriva rezoluției nr. 3/P/2009 din 26 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și

Criminalistică: a fost menținută rezoluția atacată, iar petentul obligat la

plata cheltuielilor judiciare statului.

Pentru

a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că prin rezoluția

nr. 3/P/2009 din 26 ianuarie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare, a dispus următoarele:

- în

baza art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi

penale față de general brigadă (rezervă) magistrat S.I. sub aspectul

infracțiunii prevăzută de art. 288 C. pen. (privind aspectele referitoare la

adresa nr. 1255/P/1998 din 4 iulie 2000), nefiind întrunite elementele

constitutive ale acestei infracțiuni;

- în

baza art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi

penale față de procurorii militari lt.col. mag. S.M. și col. mag. V.E. sub

aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 288 C. pen., cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (privind aspectele referitoare la

declarațiile numiților S.M., S.L. și L.S. din 8 septembrie 1998), nefiind

întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni;

- în

baza art. 228 alin. (6) C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

neînceperea urmăririi penale față de procurorii militari lt. col. mag. S.M. și

col. mag. V.E. sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 288 C. pen.

(referitoare la falsificarea declarațiilor martorilor S.D. și M.M. din 3 martie

2004, respectiv 3 februarie 2004), întrucât fapta sesizată nu există.

S-a

reținut că petiționarul S.M. i-a reclamat pe cei trei procurori pentru

comiterea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor constând în falsificarea și înlocuirea unor

acte din dosarul nr. 1255/P/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial

București, dosar care a avut ca obiect plângerea numitului S.M. împotriva col. S.M.,

sg. maj. S.L. și L.S. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 181 C.

pen. și care a fost soluționat prin neînceperea urmăririi penale.

Din

cercetările efectuate în dosarul nr. 3/P/2009 a rezultat că aspectele reclamate

de petiționar cu privire la procurorii militari nu se confirmă, actele

procedurale întocmite de către aceștia cu ocazia instrumentării dosarului sus

menționat fiind conforme dispozițiilor legale, astfel că în cauză s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de cei trei procurori militari, soluția fiind

comunicată numitului S.M. care, însă, a refuzat primirea ei la data de 29

ianuarie 2010.

La

data de 18 februarie 2010 petiționarul a depus o nouă plângere referitoare la

aceleași aspecte, fără ca în cuprinsul acesteia să se facă referiri la soluția

dispusă în cauză, motiv pentru care i s-a făcut o nouă comunicare a soluției la

data de 24 februarie 2010.

Ulterior,

petiționarul a solicitat ca plângerea sa anterior menționată (din 18 februarie

2010) să fie considerată ca fiind îndreptată împotriva soluției, solicitând, de

asemenea, să fie rezolvată conform art. 278 C. proc. pen.

Prin

rezoluția nr. 133/II-2/2010 din 12 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare, a

fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de S.M. împotriva rezoluției

nr. 3/P/2009 din 26 ianuarie 2010.

Nemulțumit

de soluția adoptată petentul a formulat plângere la Înalta Curte de Casație și

Justiție întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen.

Prima

instanță, analizând actele existente la dosarul cauzei, a constatat că soluția

de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică.

S-a

reținut că în mod corect s-a constatat incidența dispozițiilor art. 10 lit. a)

și d) C. proc. pen., împrejurare care a determinat dispunerea soluției de

neîncepere a urmăririi penale față de cei trei procurori militari, pe baza

situației de fapt reținute în rezoluția atacată, în cauză neexistând indicii în

sensul săvârșirii de către intimați a infracțiunilor reclamate de petiționar,

aceștia necauzând vreo vătămare a intereselor legale ale petiționarului.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul, criticând-o

astfel după cum rezultă din cererea de recurs și concluziile scrise, pentru

nelegalitate, netemeinicie, lipsa intimaților la judecarea cauzei, obligarea la

plata cheltuielilor judiciare, falsificarea unor acte dintr-un dosar de

urmărire, împiedicarea de către intimați a accesului petentului la dosar.

Analizând

cauza prin prisma criticilor invocate și, potrivit art. 385

6

alin. (3)

C. proc. pen., sub toate aspectele, se constată că recursul este nefondat și va

fi respins, pentru considerentele ce urmează.

Astfel,

după cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 228 C. proc. pen.

începerea urmăririi penale presupune îndeplinirea, cumulativă, a unei condiții

pozitive, privind existența de date privind săvârșirea unei infracțiuni și a

unei condiții negative, a inexistenței cazurilor de împiedicare a punerii în

mișcare a acțiunii penale, prevăzute de art. 10 C. proc. pen., cu distincțiile

prevăzute de norma precitată.

În

cauza de față procurorul, în baza actelor premergătoare efectuate potrivit art.

224 C. proc. pen., a concluzionat, motivat, în sensul că unele dintre faptele

reclamate nu există, iar altele nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii.

Din

verificarea actelor dosarului se constată că, într-adevăr, activitățile legal

desfășurate de către intimații magistrați nu pot fi circumscrise sferei

ilicitului penal spre a constitui temei pentru angajarea răspunderii penale a

acestora, nemulțumirile părții privind modul de instrumentare/soluționare a

unei cauze penale putând, eventual, să întemeieze, parcurgerea procedurii reglementată

de art. 275 și următoarele C. proc. pen., care nu poate fi înlocuită de

formularea unei plângeri penale.

Așa

fiind, se constată că soluția dispusă de către prima instanță este legală,

temeinică și riguros motivată, dând o evaluare proprie justă actelor dosarului,

rezoluției atacate și plângerii petentului, astfel după cum dispun dispozițiile

art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen.

Criticile

invocate în recurs sunt nefondate.

Motivul

de recurs referitor la lipsa intimaților la judecarea cauzei de către prima

instanță nu poate fi primit având în vedere dispozițiile art. 278

1

alin. (4) C. proc. pen. și faptul că în cauză procedura de citare a acestora a

fost legal îndeplinită, astfel încât lipsa părților nu constituia un impediment

în soluționarea cauzei.

Critica

privind obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare statului nu poate

fi primită, măsura dispusă de către instanță întemeindu-se pe prevederile art.

192 alin. (2) C. proc. pen. și pe împrejurarea că petentul s-a adresat

instanței cu o cerere care a fost respinsă.

Referitor

la aspectele privind activitatea pretins nelegală derulată de intimați nu sunt

susținute, aserțiunile petentului fiind nedovedite, astfel după cum în mod

corect s-a reținut atât în hotărârea recurată, cât și în rezoluția

procurorului.

Pentru

considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen. recursul declarat va fi respins, ca nefondat.

Văzând

și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul S.M. împotriva sentinței nr. 858 din 18

mai 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în

dosarul nr. 2939/1/2010.

Obligă recurentul

petent la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2011.