ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5090/2018

Ședința publică din data de 22 noiembrie 2018

Asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 155

1

C. proc. civ., suspendarea cererii formulată de contestatorii A. și B., în contradictoriu cu intimatele-pârâte Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, C. - Sucursala Iași, OCTI Iași și S.C. D. S.R.L., având ca obiect constatare nulitate act.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că părțile nu s-au prezentat în cauză și nu au îndeplinit obligațiile puse în sarcina acestora de către instanță, respectiv să precizeze dacă formulează cale de atac împotriva sentinței comerciale nr. 218 din 11 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a Comercială în dosarul nr. x/2006, iar în caz afirmativ care este calea de atac formulată și temeiul de drept, iar în cazul în care doresc să formuleze o altă cerere să indice tipul de acțiune pe care dorește să îl formuleze, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 155 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, potrivit cărora "instanța poate suspenda judecata când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății".

Împotriva acestei încheieri, contestatorii A., B. și recurenta S.C. D. S.R.L. au declarat recurs, în cadrul căruia au formulat cerere de repunere pe rol și au arătat că motivele sunt cele prezentate în precizările depuse pentru termenele din 14 iunie 2018 și 20 septembrie 2018, solicitând instanței să le aibă în vedere. Totodată au invocat excepția autorității de lucru judecat față de hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București la data de 12 septembrie 2018 în dosarul nr. x/2018.

Prealabil examinării motivelor de nelegalitate, prima chestiune ce se impune a fi precizată este cea referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită această cale de atac de a respecta dispozițiile art. 302

1

și 304 C. proc. civ.. Exigențele impuse prin cele două articole au în vedere faptul că recursul în concepția actuală este cale extraordinară de atac și în consecință, ca ultim nivel de jurisdicție nu își propune rejudecarea fondului, ci o examinarea legalității hotărârilor în condițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.

În raport de cele anterior expuse, Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța prioritar asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, va admite excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu în temeiul art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în considerarea următoarelor argumente:

Dispozițiile art. 302

1

alin. (1) C. proc. civ. sancționează recursul cu nulitatea pentru nerespectarea condițiilor prevăzute pentru cererea de recurs, între acestea, la lit. c) a aceleiași norme, fiind reținute expres: "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Astfel, Înalta Curte constată că în speță, recurenții în memoriul de recurs depus la dosar, nu au indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și nu au structurat și nu au dezvoltat critici subsumate niciunuia dintre acestea.

Simpla nemulțumire a acestuia exprimată lapidar într-o frază, dincolo de limbajul impropriu juridic utilizat, nu poate fi apreciată ca motivare a căii extraordinare de atac exercitate.

Dispozițiile art. 302

1

alin. (1) C. proc. civ., sancționează recursul cu nulitatea pentru nerespectarea condițiilor prevăzute pentru cererea de recurs, între acestea, la lit. c) a aceleiași norme, fiind reținute expres:

"motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Așa fiind, cum casarea sau modificarea încheierii atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. iar, conform alin. (1) al art. 302

1

C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se sprijină și dezvoltarea lor, Înalta Curte, constatând că recurenții-contestatori A., B. și S.C. D. S.R.L. nu s-au conformat acestor dispoziții legale și având în vedere deopotrivă, inexistența în cauză a motivelor de ordine publică care să atragă incidența prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., urmează să facă aplicarea prevederilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și să constate nulitatea recursurilor declarate de recurenții-contestatori A., B. și recurenta S.C. D. S.R.L. împotriva încheierii din 20 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurenții-contestatori A. și B. și recurenta S.C. D. S.R.L. împotriva încheierii din 20 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 noiembrie 2018.