ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 960/2019

Ședința publică din data de 7 mai 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la 23 mai 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Județeană Apa Serv S.A. l-a chemat în judecată pe intimatul A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 632, art. 663, art. 712 și art. 720-723 C. proc. civ.

La 8 octombrie 2018, contestatoarea a depus o cerere, prin care a precizat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Prin sentința civilă nr. 3875 din 9 octombrie 2018, Judecătoria Piatra Neamț a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Piatra Neamț a constatat că acțiunea precizată este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

Aceeași judecătorie a evocat prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ. și dispozitivul deciziei civile nr. 44/2018 din 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

Cum titlul executoriu a cărui lămurire se solicită este reprezentat de decizia anterior menționată, Judecătoria Piatra Neamț a apreciat că soluționarea contestației la titlu este de competența materială a Curții de Apel Bacău, aceasta din urmă fiind instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, în sensul art. 714 alin. (2) C. proc. civ.

Aceeași judecătorie a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură. În acest sens, a apreciat că motivele invocate în susținerea capătului de cerere având ca obiect anularea actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispozițiilor din titlul executoriu în baza căruia a fost demarată executarea silită.

Or, în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență, în temeiul conexității dintre pretențiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiași cereri de chemare în judecată.

Prin urmare, instanței competente să soluționeze contestația la titlu îi revine, în urma prorogării legale, competența de a soluționa atât contestația la executare, cât și cererea de întoarcere a executării silite.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău la 3 decembrie 2018, sub același număr de dosar.

Prin decizia nr. 229/2019 din 4 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a disjuns capetele de cerere având ca obiect contestație la executare și întoarcerea executării silite și a declinat competența de soluționare a acestora în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului; a respins ca nefondată contestația la titlu.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (1), art. 651 alin. (1) și art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Aceeași curte de apel a constatat că sediul debitorului se află în Piatra Neamț, astfel încât competența de soluționare a capetelor de cerere având ca obiect contestația la executare și întoarcerea executării silite aparține Judecătoriei Piatra Neamț.

Prin urmare, Curtea de Apel Bacău a admis excepția necompetenței sale materiale și, în temeiul art. 132 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 28 martie 2019, sub același număr de dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Judecătoria Piatra Neamț și Curtea de Apel Bacău - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Conflictul negativ de competență vizează numai contestația la executare, care cuprinde și capătul de cerere accesoriu privind întoarcerea executării silite, întrucât soluțiile de declinare a competenței au vizat acest tip de contestație, contestația la titlu fiind soluționată de Curtea de Apel Bacău.

Conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., "instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe", iar potrivit art. 714 alin. (1) din același act normativ, "contestația se introduce la instanța de executare".

Textele de lege anterior evocate stabilesc competența de soluționare a contestației la executare în favoarea instanței de executare.

Art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. prevede că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Având în vedere că sediul debitorului inițial Compania Județeană Apa Serv S.A. se afla în Piatra Neamț la data începerii executării silite, rezultă că Judecătoria Piatra Neamț este instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare.

Mai mult decât atât, executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Piatra Neamț, prin încheierea nr. 1413 din 28 martie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, rămânând astfel învestită cu soluționarea incidentelor procedurale ivite în cursul executării silite.

Împrejurarea că în același litigiu a fost formulată și o contestație la titlu nu atrage incidența art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât normele de competență din materia executării silite au caracter special față de normele de competență după valoarea obiectului cererii.

Cum normele speciale derogă de la cele generale rezultă că normele de competență din materia executării silite se aplică cu prioritate față cele după valoarea obiectului cererii.

În plus, nu ar putea fi reținută competența Curții de Apel Bacău de a soluționa atât contestația la executare, cât și contestația la titlu, întrucât art. 651 alin. (4) C. proc. civ. prevede că hotărârea pronunțată de instanța de executare este supusă numai apelului.

Or, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența materială funcțională de a judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 97 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza I și alin. (3) și art. 714 alin. (1) raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 mai 2019.