ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2240/2019

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2019

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, reclamanta S.C. A. S.R.L. Girov, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. și S.C. C. S.R.L. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constatate că reclamanta nu datorează suma de 11.015,42 RON, așa cum aceasta este consemnată în factura seria x B. nr. x/28 din martie 2014, ce se referă la perioada 27.11.2013-20.02.2014 și suma de 1.851,97 RON consemnată în factura seria x.ON nr. x/28.07.2014 pentru perioada de facturare x/2014-26.06.2014, pe care solicită ca instanța să le anuleze împreună cu toate actele în baza cărora au fost întocmite, precum și cele ulterioare de executare. Reclamanta cere exonerarea sa de la plata acestor sume, cât și a majorărilor de întârziere ce sunt și vor fi pretinse și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 522 din 04.05.2018, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, s-a respins excepția netimbrării.

S-a admis excepția inadmisibilității acțiunii sub aspectul anulării facturilor.

S-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și C. S.R.L.

Împotriva sentinței civile mai sus menționate, a formulat apel reclamanta S.C. A. S.R.L.

Curtea de Apel Bacău, secția I Civilă prin decizia nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 a admis apelul promovat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 552/C/04.05.2018 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimatele-pârâte S.C. B. S.A. și S.C. C. S.R.L.; a schimbat în parte sentința civilă apelată; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. C. S.R.L. și în consecință a respins cererea față de această parte; a admis acțiunea în parte; a constatat că reclamanta S.C. A. S.R.L. nu datorează pârâtei S.C. B. S.A. suma de 11.015,42 RON stabilită în factura nr. x/2014 seria x B.; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.

Împotriva deciziei nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I Civilă pârâta S.C. B. S.A. a declarat recurs.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 205 și următoarele C. proc. civ., H.G. nr. 1007/2004 și Legea nr. 13/2007.

Recurenta-reclamantă a susținut că instanța de apel a admis în mod nelegal hotărârea, reținând că pârâta S.C. B. nu a respectat procedura reglementată de Ordinul nr. 18/2005 în ceea ce privește neconvocarea unui reprezentant care să participe la verificarea metrologică a contorului.

Arată că reclamanta consumator nu a solicitat să participe la expertizarea contorului.

Pârâta contestă și cele reținute de instanța de apel în ceea ce privește defecțiunea constatată la contor.

Recurenta arată că prin contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu reclamanta, aceasta s-a obligat s-a obligat să achite integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate, iar la locul de consum din localitatea Girov s-a emis factura de regularizare. Pentru verificarea metrologică s-a ridicat contorul și s-a montat altul.

Conform raportului de verificare metrologică s-a constatat că contorul supus verificării este corespunzător, nu are semnalată nicio defecțiune, iar energia contorizată reflectă consumul real înregistrat de reclamant.

Pârâta face trimitere la contractul cadrul încheiat între părți și reglementările cadru în materie, în raport de care sumele contestate în fapt și în drept de reclamantă sunt datorate de aceasta.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, anularea deciziei instanței de apel și menținerea ca legală și temeinică a sentinței de fond.

A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în sensul că recursul este nul potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 03 iulie 2019, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, la termenul din 28 noiembrie 2019, a invocat, din oficiu, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 189 alin. (2) din același cod, excepția nulității recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) din același cod, "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Astfel, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menționat mai sus.

Trebuie subliniat însă că, pentru a conduce la casarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Din observarea criticilor formulate, se constată că recurenta-pârâtă nu a indicat în cuprinsul recursului motivele de casare potrivit dispozițiilor art. 488 C. proc. civ., iar criticile nu au fost dezvoltate și argumentate cu trimitere la textele legale care au fost aplicate greșit de către instanța de apel.

În motivarea recursului, criticile recurentei-pârâte au vizat nemulțumirea părții față de soluția pronunțată, însă aspectele antamate vizează exclusiv critici de netemeinicie, fără a se arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia.

Se constată că în dezvoltarea motivelor de recurs principala critică a recurentei-pârâte vizează nemulțumirea părții în ceea ce privește admiterea acțiunii, cu trimitere la starea de fapt reținută în cauză de către instanța de apel.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta-pârâtă nu a formulat nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancțiunea nulității recursului intervine nu numai în cazul motivării necorespunzătoare, ci și atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire. O astfel de situație intervine și în cauza de față din moment ce, așa cum s-a arătat, recurenta-pârâtă nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci s-a limitat la simpla afirmare a netemeiniciei deciziei atacate.

În alți termeni, se poate reține că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În cauză, recurenta-pârâtă nu s-a conformat, așadar, dispozițiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât, în declarația de recurs nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege, sens în care, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor legale precitate și pe cale de consecință, să constate nulitatea recursului formulat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A. împotriva deciziei nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.A. împotriva deciziei nr. 17/2019 din 16 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. și intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2019.