ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1236/2019

Ședința publică din data de 6 iunie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea de ședință publică pronunțată la data de 27 iunie 2018, în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., a suspendat judecata apelului formulat de apelantul- reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1172 din data de 13.02.2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatul- pârât MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE BUCUREȘTI, pentru lipsa părților.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen, reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și continuarea judecății.

În recursul său, întemeiat în mod generic pe prevederile noului C. proc. civ., recurentul a susținut, în esență că obiectul cererii înregistrate la Tribunalul București sub nr. x/2017 îl reprezintă contestarea Ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 344/31.03.2017, comunicat la data de 07.04.2017, a Actului Adițional nr. 1/31.03.2017 la contractul individual de muncă nr. x/13.02.2017, comunicate la data de 07.04.2017 și a actelor administrative care au stat la baza emiterii ordinului și actului adițional.

Totodată, având în vedere că nu a fost prezent la termenul de judecată din data de 27.06.2018, și nici nu a solicitat judecarea în lipsă a apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 1172/13.02.2018, pronunțate de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2017, recurentul apreciază că încheierea de suspendare a judecății apelului, din data de 27.06.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, este întemeiată.

Față de dispozițiile art. 248 alin. (1) Noul C. proc. civ., luând în examinare, cu prioritate, excepția nulității recursului declarat de recurentul- reclamant Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice - prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) Noul C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) Noul C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) Noul C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor"…, textul impunând, așadar, ca o condiție de formă a recursului, menționarea motivelor de nelegalitate.

Alineatul 3 al art. 486 Noul C. proc. civ. stabilește că, "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)- e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

În speță, recurentul A. nu s-a conformat exigențelor art. 486 alin. (1) lit. d) Noul C. proc. civ., nedezvoltând motivele de nelegalitate din art. 488 Noul C. proc. civ. pe care își întemeiază recursul, și nu a formulat nici critici care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 Noul C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul își exprimă, generic, o nemulțumire în legătură cu modul de soluționare a cauzei, fără ca motivele invocate să fie încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ. Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care sa vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Or, argumentația adusă în sprijinul criticilor formulate nu permite exercitarea controlului de legalitate din perspectiva motivelor de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ. Ba, mai mult, prin cererea de recurs nu se aduce nicio critică (de legalitate sau temeinicie) încheierii atacate; dimpotrivă, se apreciază că măsura suspendării soluționării cauzei a fost corect dispusă de către instanța de apel.

În cauză, recurentul A. nu s-a conformat, așadar, dispozițiilor înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 488 Noul C. proc. civ., întrucât, în cererea de recurs nu a dezvoltat vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) Noul C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ., și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv, aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință publică de la 27 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2019.