ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată și înregistrată la

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

reclamanta N.I. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj și a solicitat

ca în contradictoriu cu aceasta să i se acorde drepturile prevăzute de O.G. nr.

105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000 începând cu data de 1 aprilie

2001, modificând în acest sens hotărârea nr. 144 din 24 mai 2002 prin care

eronat și nelegal s-a stabilit că data de 16 iulie 2001.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de

contencios administrativ, prin sentința nr. 407 din 8 octombrie 2002 a admis

acțiunea și a modificat în parte hotărârea nr. 144/2002 emisă de pârâtă în

sensul că a stabilit acordarea indemnizației legale începând cu 1 aprilie 2001,

menținând celelalte dispoziții ale hotărârii nr. 144/2002.

Pentru a pronunța această soluție instanța de

fond a reținut că cererea pentru acordarea drepturilor a fost depusă la 29

martie 2001, fiind înregistrată la nr. 54497, situație care o îndreptățește să

fie beneficiar al indemnizației cu 1 aprilie 2001.

Împotriva sentinței nr. 407/2002 a declarat

recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj criticând sentința susținând că

pentru cererea depusă la 29 martie 2001 exista o sentință irevocabilă, deci operează

autoritatea de lucru judecat, iar reclamanta este beneficiară de indemnizație

începând cu data de 1 mai 2002.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1201 C. civ. există autoritate de

lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are aceleași

obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută

de ele și în contra lor în aceeași calitate.

Ori,

în cauză rezultă că deși procesele se poartă între aceleași părți, prima cerere

a vizat anularea hotărârii nr. 1411 din 27 aprilie 2001, iar a doua cerere

privește o altă hotărâre cu nr. 144 din 24 mai 2002, deci acte administrative

diferite, astfel că este exclusă existența autorității lucrului judecat,

instanța sesizată fiind datoare să soluționeze cauza pe fond, cum legal a

procedat. Se mai reține în primirea acestei soluții și motivarea instanței, în

sensul că prin sentința invocată procesul s-a soluționat pe excepție și nu pe

soluționarea pe fond.

În

ceea ce privește critica adusă instanței referitoare la data de acordare a

indemnizației, Curtea constată că în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000 și normele de aplicare conform H.G. nr. 127/2002

cererea de analizat este din 29 martie 2001 înregistrată la nr. 54.497, așa încât

data de acordare a indemnizației este 1 aprilie 2001, cum a fost acordată la

instanță în conformitate cu art. 5 din H.G. nr. 127/2002.

Față de considerentele expuse recursul se

constată a fi nefondat, Curtea pe cale de consecință urmând a dispune respingerea

acestuia ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 407 din 8 octombrie 2002 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1aprilie 2003.