ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4785/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4785/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 16 octombrie 2019
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1). Obiectul litigiului dedus judecății
Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 7 mai 2019, sub nr. x/2019, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, contestație împotriva Hotărârii secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 333 din 5 martie 2019, prin care s-a respins cererea formulată de acesta în vederea transferului de la Judecătoria Pitești, la una dintre Judecătoriile Segarcea, Craiova sau Slatina, precum și a Hotărârii nr. 9/2708 din data de 12.04.2019, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă împotriva primeia, solicitând revocarea acestor hotărâri, cu consecința admiterii cererii inițiale și transferului de la Judecătoria Pitești, la una dintre Judecătoriile Segarcea, Craiova sau Slatina.
Contestatorul a invocat în drept dispozițiile art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004.
2). Apărările intimatului
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova; excepția inadmisibilității cererii având ca obiect anularea adresei nr. x din data de 12.04.2019, emisă de Direcția Resurse Umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu consecința respingerii acesteia ca inadmisibilă, iar, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A. având ca obiect anularea Hotărârii nr. 333 din data de 05.03.2019 a secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.
3). Procedura de soluționare a contestației
În cauză s-a derulat procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile din C. proc. civ.
Prin rezoluția din 20 iunie 2019, a completului învestit cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata pe fond a contestației, în data de 16.10.2019, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației formulate.
În temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de intimat, cât și de instanță în temeiul art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 333 din 5 martie 2019 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători.
Prin Hotărârea nr. 333 din 05 martie 2019 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători s-a respins cererea contestatorului de transfer de la Judecătoria Pitești, la Judecătoriile Segarcea, Craiova sau Slatina.
Sub aspectul competenței materiale a Înaltei Curți de a soluționa în primă instanță contestația formulată, urmează a se analiza dacă hotărârea respectivă se circumscrie prevederilor art. 29 alin. (4)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 29 alin. (4)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
"Art. 29. - (…)
(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.
(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.
(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.
Rezultă că, potrivit art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Totodată, se reține că art. 9 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018, prevede că:
Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.
În consecință, cum prezenta hotărâre nu este pronunțată în materie disciplinară, contestarea acesteia se face conform dreptului comun, reprezentat de dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, raportat la rangul central al emitentului actului, competența materială de soluționare în fond revine secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova, instanță competentă teritorial în raport cu domiciliul contestatorului.
Temeiul de drept al soluției pronunțate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a instanței și, având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 304/2004 și 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va trimite cauza, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 333 din 5 martie 2019 a secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2019.