ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4602/2019

Ședința publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, disjunsă ulterior din dosarul nr. x/2016, reclamanții Județul Alba și Consiliul Județean Alba au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene:

- anularea Raportului de neconformitate emis de Ministerul Fondurilor Europene, Direcția Generală Programe Infrastructura Mare, Autoritatea de Management POS Mediu pentru Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 - "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba - Lot x Cîmpeni", transmis cu adresa nr. x/19.01.2016 și înregistrat la Consiliul Județean Alba sub nr. x/20.01.2016, cu consecința anulării Deciziei nr. 12920/16.03.2016 emisă de aceeași instituție, înregistrată la Consiliul Județean Alba sub nr. x/21.03.2016;

- obligarea pârâtului la plata de sumei de 20.029,96 RON + TVA în valoare de 4.807,19 RON aferentă cheltuielilor pentru Proiectul Tehnic prevăzut în Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba - Lot x - Câmpeni";

Totodată, au precizat faptul că solicitarea plății sumei de 20.029,96 RON + TVA în valoare de 4.807,19 reprezintă valoarea ce trebuia rambursată de către AM POS MEDIU, rezultată în urma aplicării procentelor/aferente structurii de finanțare al Proiectului SMID Alba conform art. 3 din Contractul de finanțare nr. x/02.05.2012.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 127 din 14 iunie 2017, a admis acțiunea formulată de reclamanți, a anulat Raportul de neconformitate emis de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructura Mare, Autoritatea de Management POS Mediu pentru Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 - "Închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba - Lot x - Cîmpeni", transmis cu adresa nr. x/19.01.2016 și înregistrat la Consiliul Județean Alba sub nr. x/20.01.2016.

Totodată, a anulat Decizia nr. 12920/16.03.2016 emisă de pârât, înregistrată la Consiliul Județean Alba sub nr. x/21.03.2016, și a obligat pârâtul la plata sumei de 20.029,96 RON și TVA în valoare de 4.807,19 RON, aferentă cheltuielilor pentru Proiectul Tehnic prevăzut în Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba - Lot x - Câmpeni".

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice, în prezent Ministerul Fondurilor Europene, solicitând în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. în principal casarea hotărârii cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamanților ca nefondate.

În motivarea opțiunii sale procesuale pârâtul recurent a susținut următoarele:

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. se arată că instanța de fond a reținut în cadrul considerentelor care au stat la baza fundamentării soluției, motivarea reclamanților, ca fiind expunerea situației de fapt a cauzei, iar în paragraful imediat următor, concluzionează că autoritatea pârâtă a reținut în mod nelegal neeligibilitatea cheltuielilor solicitate deși și-a însușit modificarea contractului de finanțare inițial în contract de tip proiectare și execuție.

Prin urmare, se apreciază că instanța de fond nu are o expunere proprie a situației de fapt bazată pe probele administrate, după cum impun prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., însușindu-și motivarea reclamantelor formulată prin cererea de chemare în judecată ca fiind drept expunerea situației de fapt a speței.

Din perspectiva textului de lege antemenționat, instanța are obligația de a menționa în mod expres și explicit în considerentele hotărârii date, care sunt argumentele în măsură să îi susțină soluția pronunțată prin raportare la situația de fapt reținută de aceasta în baza probelor administrate în cauză, ea fiind de natură să înlăture orice arbitrariu, să convingă părțile în litigiu de temeinicia și legalitatea hotărârii și să facă posibilă exercitarea controlului judecătoresc.

La o simplă lecturare a hotărârii este evident că în considerentele sentinței recurate instanța nu a reținut propria expunere a situației de fapt ci și-a însușit motivarea reclamanților, în concluzie, nu a analizat apărările formulatele instituția noastră și nici probele invocate în susținerea acestora, deși, generic, instanța de fond susține în hotărâre că acestea au fost avute în vedere.

În ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se arată că soluția de anulare a actelor administrative dispusă prin hotărârea recurată este greșită întrucât instanța de fond nu s-a raportat cu acuratețe la situația de fapt existentă în speță. Astfel, instanța subliniază că "nu poate fi reținută dubla finanțare deoarece pe de o parte noua documentație este de proiectare și execuție și nu tip execuție cum este cea finanțată prin ISPA, iar pe de altă parte părțile cauzei au modificat contractul inițial tip execuție în contract tip proiectare și execuție aspect care exclude dubla finanțare."

Deși anterior acestei concluzii, instanța menționează în considerentele sale că în raportul de neconformitate contestat se arată că "nu pot fi considerate eligibile cheltuielile aferente realizării proiectului tehnic, deoarece această activitate a fost realizată în cadrul proiectului ISPA 2005/ro/16/p/pa/001-05, consultantul pregătind o documentație de tip execuție, elaborată în conformitate cu legislația de la acel moment", totuși, instanța de fond raportându-se exclusiv la denumirea tipului de model de contract, execuție sau execuție și proiectare, și nu la ceea ce este specific unor astfel de contracte (tip FIDIC "roșu" sau tip FIDIC "galben"), greșește în raționamentul său și pronunță o hotărâre nefondată.

Astfel, s-a reiterat de pârâtul recurent că sumele solicitate de către reclamanți nu pot fi acoperite din fonduri europene sau naționale nerambursabile, acestea fiind cheltuieli neeligibile care au efectuate pentru finanțarea unei activități ce anterior a mai fost finanțată din fonduri europene de preaderare.

Pentru contractul de lucrări "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba", s-a elaborat o Documentație de Atribuire de tip execuție (tip FIDIC Roșu), documentație care conținea proiectul de detaliu, elaborat în concordanță cu legislația de la acel moment.

Acest tip de contract de execuție - FIDIC Roșu, este utilizat pentru lucrări în care proiectarea este asigurată de către beneficiar, iar în cazul contractelor de execuție și proiectare - FIDIC Galben, proiectarea este asigurată de către antreprenor, acesta asumând, totodată, un nivel crescut al riscurilor contractuale.

În cazul de față, pentru beneficiarul Consiliul Județean Alba proiectul de detaliu a fost elaborat de Consorțiul S.C. A. S.A. în cadrul asistenței tehnice acordată potrivit contractului de Asistentă Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 încheiat cu Ministerul Mediului si Pădurilor, documentație care a fost puse la dispoziția Consiliului Județean Alba în scopul implementării proiectului însă reclamantul, în calitate de autoritate contractantă, are obligația să decidă asupra formei finale în care aceste documentații vor fi publicate în SEAP, precum și cu privire la procedurile de atribuire a acestor contracte.

În Contractul de Finanțare nr. x/02.05.2012, inclusiv anexele acestuia, contractul de lucrări "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba" a fost prevăzut inițial ca fiind de tip execuție (FIDIC Roșu), pentru ca ulterior reclamantul să solicite revizuirea documentațiilor de atribuire motivând faptul că acestea necesitau completări și că au apărut modificări legislative în această perioadă, respectiv Ordinul ministrului mediului si pădurilor și al președintelui A.N.R.M.A.P nr. 2266/06.06.2012.

În acest sens, Consiliul Județean Alba a ales ca documentația de atribuire aferentă acestui contract de lucrări să fie de tip proiectare și execuție, încheindu-se Actul adițional nr. x/07.06.2013 la Contractul de finanțare prin care a fost actualizat "Graficul de achiziții și implementare a proiectului" - Anexa 2 și implicit poziția 11 cu modificarea tipului de contract pentru "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba".

Astfel, includerea de către beneficiar în categoria cheltuieli eligibile pentru realizarea Proiectelor Tehnice aferente contractelor de lucrări de închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba, 7 Loturi în devizul general al proiectului precum și în Anexa 4 "Valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu împărțită pe categorii de cheltuieli eligibile", nu poate schimba faptul că în cadrul contractului de asistentă tehnică ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001-05 "Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deșeuri" au fost realizate documentațiile de atribuire (inclusiv realizarea Proiectului Tehnic) pentru care au fost plătite sume considerabile (93,3%), precum și faptul că C.J. Alba deși a fost informat despre aceste aspecte, la revizuirea documentațiilor de atribuire nu a ținut cont de posibilitatea de a revizui proiectul tehnic realizat în cadrul contractului ISPA având în vedere că legislația îi permitea alegerea tipului de contract de execuție sau de proiectare și execuție.

Prin urmare, ținând cont de faptul că elaborarea Proiectului Tehnic a fost deja finanțată din fonduri europene de pre-aderare, conform celor mai sus-menționate, plata unor noi cheltuieli de elaborare pentru aceleași documente, nu poate fi rambursată din fonduri europene, respectiv din POS Mediu deoarece face obiectul unei duble finanțări care încalcă atât dispozițiile Contractului de finanțare nr. x/02.05.2012 (art. 6 alin. (1) și (2) art. 7 alin. (13), dar și dispozițiile legale în materie (art. 13, pct. 2 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, Ghidului Solicitantului pentru Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenție 1, secțiunea E - Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile, unde o condiție pentru rambursarea cheltuielilor este ca aceasta să nu fie aferentă unei activități care a beneficiat de finanțare anterioară din fonduri publice).

Ținând cont de obiectul acestor contracte de finanțare (acordarea unor finanțări nerambursabile din fonduri europene și naționale cu un anumit scop), cadrul legal care stabilește printre altele, regimul juridic al contractelor, precum și condițiile necesare pentru acordarea fondurilor, rezultă că stabilirea exigibilității sumelor solicitate în baza contractelor de finanțare se stabilește de către autoritatea competentă potrivit prevederilor legale în materie.

Așadar, chiar dacă s-ar admite, ipotetic vorbind, ca fiind adevărate susținerile reclamanților cu privire la situația de fapt, totuși calificarea cheltuielilor solicitate la plată ca fiind exigibile sau neexigibile se face exclusiv în raport cu dispozițiile legale în materie și nu ține de eventuala voință a părților contractante exprimată în scris.

1.4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinare pârâtul Consiliul Județean Alba a solicitat respingerea recursului pârâtului apreciind că hotărârea instanței de fond este legală.

În dezvoltarea apărărilor formulate reclamantul a susținut următoarele:

Prin Actul adițional nr. x Ia Contractul de finanțare nr. x/02.05.2012, s-a modificat tipul contractului "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba", din "Construcții" în "Lucrări" (proiectare si execuție), astfel cum este menționat Ia poziția 11 din Anexa 1.2 - Grafic de achiziții și implementare a proiectului și valoarea cheltuielilor eligibile prevăzute în Anexa 1.5 la Contract, în concordanță cu Devizul general actualizat și aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Alba nr. 59/27.03.2013, iar prin Actul adițional nr. x s-a modificat Anexa 1.2 - Grafic de achiziții și implementare a proiectului, prin scindarea, în șapte loturi, a Contractului "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba".

Prin susținerea existenței dublei finanțări, ulterior însușirii prin semnătură a celor două acte adiționale la Contractul de finanțare nr. x/02.05.2012, recurentul își invocă propria culpă.

Propria culpă rezultă și din reiterarea faptului că "în data de 27.11.2012, a avut loc o întâlnire la sediul AM POS Mediu în care s-au discutat aspectele sesizate de beneficiar, s-a agreat revizuirea documentațiilor de atribuire" însă, în același timp, susține faptul că "din minuta întâlnirii invocată de beneficiar în contestație, reiese că nu au fost purtate discuții privind eligibilitatea acestor cheltuieli".

Din analiza acestor susțineri, reiese, în mod evident, faptul că recurentul recunoaște că a fost necesară refacerea documentației de atribuire aferentă Contractului de lucrări nr. x/18.11.2014 "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba - Lot x - Câmpeni", din documentație "tip execuție" în documentație "tip proiectare și execuție", și, de asemenea, recunoaște că a acceptat noile documentații de "tip proiectare și execuție", prin însăși semnarea actelor adiționale la contractul de finanțare.

În acest context, se precizează faptul că necesitatea refacerii documentațiilor, pe parcursul implementării contractului de finanțare, s-a impus ca urmarea a informării, de către reprezentantul Direcției de Programare și Evaluare din cadrul Direcției Generale AM POS Mediu, prin e-mail-ul înregistrat la Consiliul Județean Alba sub numărul 15533/1612/06.12.2011, de existența observațiilor, realizate cu sprijinul unor experți independenți, referitoare la conținutul documentațiilor de atribuire realizate, pentru județul Alba, de către A..

Din aceste observații a rezultat faptul că majoritatea documentațiilor de atribuire transmise de către AM POS MEDIU nu au fost în conformitate cu legislația privind achizițiile publice în vigoare la acea dată, motiv pentru care Consiliul Județean Alba nu a putut folosi proiectele tehnice în forma realizată de către acest consorțiu.

Astfel că susținerea recurentului potrivit căreia includerea de către beneficiar în categoria cheltuieli eligibile pentru realizarea Proiectelor Tehnice aferente contractelor de lucrări de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba, 7 Loturi în devizul general al proiectului precum și în Anexa 4 "Valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu împărțită pe categorii de cheltuieli eligibile", nu poate schimba faptul că în cadrul Contractului de asistență tehnică ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001-05 "Asistența tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deșeuri" au fost realizate documentațiile de atribuire (inclusiv realizarea Proiectului Tehnic) pentru care au fost plătite sume considerabile (93,3%)", nu poate fi reținută ca întemeiată, fiind, în mod evident, o culpă a Autorității de Management ce nu poate să se răsfrângă asupra bugetului Județului Alba.

Pentru aceleași rațiuni nu pot fi reținute ca întemeiate susținerile recurentului cu privire la neeligibilitatea sumelor în speță prin prisma faptului că "elaborarea Proiectului Tehnic a fost deja finanțată din fonduri europene de pre-aderare (...) plata unor noi cheltuieli de elaborare pentru aceleași documente, nu poate fi rambursată din fonduri europene, respectiv din POS Mediu", sens în care nici cheltuielile promovate de Autoritatea de management cu finanțarea proiectelor anterioare nu se justifică a fi suportate din bugetul Județului Alba.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul pârâtului este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Referitor la motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., instanța de control judiciar reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, precum și cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părților, fiind afectată de viciu nelegalității hotărârea care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părțile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanță în pronunțarea soluției, iar instanța ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalității și temeiniciei hotărârii, și considerentele pentru care s-a pronunțat soluția respectivă.

Sub acest aspect se constată că hotărârea instanței de fond răspunde cerinței argumentării soluției adoptate, considerentele acesteia conținând analiza complexă și detaliată a motivelor de nelegalitate a actului administrativ contestat, cu luarea în considerare și diseminarea apărărilor părților împrocesuate.

Împrejurarea că instanța de fond nu și-a însușit argumentele pârâtei, nu face incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pentru că acest text legal are în vedere argumentarea hotărârii în baza unor temeiuri străine de natura pricinii, respectiv de motivele invocate de părți prin căile procesuale reglementate de lege și nu de cele invocate de reclamant.

O soluție sau alta a instanței de fond presupune preluarea filtrată, totală sau parțială a argumentelor unei părți în conflictul judiciar dedus judecății și înlăturarea explicită sau implictă a argumentației celeilalte părți, astfel că admiterea acțiunii reclamantului s-a întemeiat pe argumentele invocate de această parte, însușite de instanța de fond, iar susținerile pârâtului au fost apreciate, în consecință, nefondate.

Prin urmare este nefondată această critică de nelegalitate.

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instanța de control judiciar îl găsește întemeiat, hotărârea instanței de fond fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a art. 13 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, a prevederilor Ghidului Solicitantului pentru Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenție 1, secțiunea E - Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile și a H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale.

Din analiza coroborată a acestor norme juridice rezultă că este interzisă dubla finanțare a cheltuielilor prin alte scheme ale Comunității sau naționale și cu alte perioade de programare, fiind considerate neeligibile cheltuielile aferente unei activități care a beneficiat de finanțare anterioară din fonduri publice.

Prin raportul de neconformitate, contestat în prezenta cauză, se reține că nu pot fi considerate eligibile cheltuielile aferente realizării proiectului tehnic, deoarece această activitate a fost realizată în cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05, consultantul pregătind o documentație de tip execuție, elaborată în conformitate cu legislația de la acel moment.

Această stare de fapt nu este contestată în prezenta cauză. Pentru beneficiarul Consiliul Județean Alba proiectul de detaliu a fost elaborat de A. S.A. în cadrul asistenței tehnice acordată potrivit contractului de Asistentă Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 încheiat cu Ministerul Mediului si Pădurilor, documentație care a fost pusă la dispoziția Consiliului Județean Alba în scopul implementării proiectului.

Reclamantul după ce în prelabil a întocmit documentația de atribuire numai pentru execuție, plecând în acest demers de la premisa existenței unui proiect prealabil, ulterior a invocat necesitatea unor completări la proiectul anterior menționat, precum și modificări legislative, solicitând revizuirea documentațiilor de atribuire, finalizate prin întocmirea unei documentații aferente unui contract de lucrări de tip proiectare și execuție.

În dezacord cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar apreciază că nu modificarea legislației a generat schimbarea documentației de atribuire, ci propria voință a reprezentaților autorității publice reclamante, întrucât Ordinul M.M.P. nr. 2262/06.06.2012 modificat prin Ordinului M.M.P. nr. 3240/2012, oferă o marjă mare de apreciere autorităților contractante, cărora li se conferă libertatea de a decide alegerea tipului de documentație folosit, de tip execuție sau de tip proiectare și execuție funcție de necesitățile proprii, astfel că documentația inițială pentru contract de execuție se încadra în ipoteza normativă expusă, dacă corespundea nevoilor reclamantului.

Exercitându-și această opțiune, conform celor arătate în precedent, reclamantul a solicitat autorității de management și a încheiat Actul adițional nr. x/07.06.2013 la Contractul de finanțare prin care a fost actualizat "Graficul de achiziții și implementare a proiectului" - Anexa 2 precum și poziția 11 cu modificarea tipului de contract pentru "închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din mediul urban din județul Alba".

În esență, prin acest act adițional s-a obținut finanțarea pentru întregul contract de proiectare și execuție, în condițiile în care proiectarea de detaliu fusese deja finanțată anterior în cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 "Asistență Tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deșeuri" din fonduri europene de preaderare.

Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte consideră că aprobarea finanțării contractului de proiectare alături de contractul de execuție, nu califică cheltuielile privind proiectarea ca fiind eligibile. Dreptul convențional la finanțare este unul condițional, astfel că decontarea sumelor cheltuite în cadrul proiectului aprobat la finanțare este influențată de caracterul eligibil al acestora, respectiv de conformitatea lor cu dispozițiile legale naționale și unionale aplicabile, precum și cu cele contractuale, care în fond exprimă voința discreționară a entității finanțatoare cu privire la obiectivele urmărite prin această conduită.

Or, din chiar Anexa IV la Contractul de finanțare, Secțiunea II, alin. (5) rezultă că reclamantul și-a asumat obligația de a nu solicita la rambursare cheltuieli care au fost sau sunt aferente altor proiecte finanțate din alte surse de finanțare naționale sau comunitare, cheltuieli care sunt neeligibile și prin raportare la art. 13 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, a prevederilor Ghidului Solicitantului pentru Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenție 1, secțiunea E - Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile și a art. 2 din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale.

Prin urmare, chiar dacă s-a încheiat un contract prin care se acordă asistența financiară nerambursabilă aferentă unui proiect, cheltuielile aferente acestora erau limitate chiar prin această convenție la cele care primeau finanțare publică unională sau națională pentru prima dată, reclamantul asumându-și obligația de a nu solicita la rambursare cheltuieli care au mai beneficiat de finanțare publică, chiar dacă proiectul este finanțat în integralitate.

Aprobarea finanțării unei operațiuni nu califică ca eligibile toate cheltuielile aferente, nefiind de acceptat că prin încheierea convenției de asistență financiară să se deroge de la normele de ordine publică care stabilesc condițiile de eligibilitate a cheltuielilor făcute în acest program, fără ca fiecărei categorii de cheltuieli să-i fie verificată eligibilitatea în concret la momentul decontării lor.

Prin urmare, nu poate fi validată concluzia instanței de fond referitoare la lipsa dublei finanțări a aceluiași proiect, astfel că se poate concluziona că nota de neconformitate contestată este legală, iar hotărârea instanței de fond care a invalidat-o este dată cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material reținute.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantei, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice, în prezent Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 127 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând, respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2019.