ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4387/2019

Ședința publică din data de 2 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la 14 iunie 2016, așa cum a fost precizată, reclamanții Județul Bacău și Consiliul Județean Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, au solicitat obligarea pârâtului să modifice Anexa nr. 1 a Ordinului de Ministru nr. 321 din 18.03.2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 222 din 25.03.2016 privind aprobarea detalierii pe județe a numărului total de paturi, pe anul 2016, din unitățile sanitare publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești, în sensul stabilirii pentru județul Bacău a unui număr de 3288 de paturi în loc de 3180.

Prin încheierea din 18 octombrie 2016, în temeiul art. 64 alin. (2) C. proc. civ., instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Municipiul Onești și Consiliul Local al Municipiului Onești și a dispus conceptarea acestora în cauză, în calitate de intervenienți.

Prin sentința civilă nr. 126 din 15 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondate, atât cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Județul Bacău și Consiliul Județean Bacău, cât și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții Municipiul Onești și Consiliul Local Onești, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Sănătății și Ministerul Sănătății.

Împotriva sentinței civile nr. 126 din 15 noiembrie 2016, pronunțată de instanța de fond au formulat recurs reclamanții Județul Bacău și Consiliul Județean Bacău, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Au susținut recurenții-reclamanți că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză, motiv de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cu titlu de chestiune prealabilă, au arătat recurenții-reclamanți că Județul Bacău se află ca număr de locuitori în primele zece județe ale țării, cu o populație înregistrată statistic de aproximativ 700.000 de locuitori, iar media de paturi la mia de locuitori în anul 2016 pentru județul Bacău, în valoare de 4,3%, se situează mult sub media națională și sub media europeană de 5,61 paturi la o mie de locuitori.

Spitalul Județean de Urgență Bacău este o unitate sanitară care face parte din rețeaua strategică de urgență a Ministerului Sănătății împreună cu celelalte 52 de unități nominalizate. Spitalul Județean de Urgentă Bacău se află în topul primelor 10 spitale din țară ca volum de activitate, cu un număr de peste 54.000 de cazuri rezolvate în spitalizare continuă în anul 2016. Rata de utilizare a paturilor înregistrată în anul 2016 la Spitalul Județean de Urgență Bacău este de 74,64, valoare ce se încadrează în standardele optime de funcționare a unităților spitalicești. Indicele de transfer către alte unități a pacienților internați în Spitalul Județean de Urgență Bacău în anul 2016 a fost de 0,4%, fiind astfel demonstrată capacitatea acestei unități de a soluționa problemele de sănătate ale majorității pacienților care i se adresează. Cheltuiala efectivă a cazurilor internate, calculată de către Școala Națională de Sănătate Publică cu valoarea relativă, TCP și indicele "k" din normele de aplicare a Contractului Cadru, demonstrează că din numărul total de cazuri contractate se decontează anual mai puțin cu 10%. Astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, în perioada 2012-2015 au fost realizate, prin finanțări din bugetul județului, investiții majore constând în: reabilitarea și modernizarea Ambulatoriului de specialitate ("Corp A) al Spitalului Județean de Urgență Bacău, inaugurarea spațiilor noi din cadrul secției de Chirurgie Pediatrică, amenajarea și modernizarea Maternității Spitalului Județean de Urgență Bacău, modernizarea și dotarea secției de Urologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău, reparația capitală a secției Boli Infecțioase Copii în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău, reparația capitală a Serviciului de Internări-Externări Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău, modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Copii - Pediatrie, reabilitarea căilor de acces și aleilor pietonale în incinta Spitalului Județean de Urgență Bacău, achiziționarea de aparatură performantă în cadrul secțiilor Spitalului Județean de Urgență Bacău.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 54/2007 Guvernul a aprobat trecerea obiectivului de investiții "Spitalul Municipal Bacău" din subordinea Autorității de Sănătate Publică a Județului Bacău în subordinea Consiliului Local al Municipiului Bacău, articolul 2 din acest act normativ (modificat de articolul unic din Legea nr. 338/2007) stipulând că finanțarea obiectivului de investiții "Spitalul Municipal Bacău" se face de la bugetul local, iar în prezent obiectivul de investiții "Spitalul Municipal Bacău" este finalizat în proporție de peste 95%.

Spitalul Municipal de Urgență Moinești este unitate medicală clasificată la gradul III, potrivit prevederilor Ordinul Ministrului Sănătății nr. 844/201I, acreditată de Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor prin Certificatul de acreditare seria x nr. x din 29.10.2012, deține autorizația nr. x/2014 pentru efectuarea de studii clinice în domeniul medicamentului, este acreditat de Agenția Națională de Transplant pentru activitatea de prelevare de organe și țesuturi de origine umană și atestat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică pentru activități de cercetare-dezvoltare, prin decizia nr. 9673/17.06.2008. În perioada 2009-2016, cu implicarea financiară a autorităților locale, au fost realizate proiecte privind reabilitare Ambulatoriului integrat, extinderea și modernizarea Compartimentului de Primiri Urgențe, achiziția computerului tomograf, amenajarea heliportului, dotarea Compartimentului Recuperare Medicală Cardiovasculară, achiziția unui aparat RMN.

Din exemplele mai sus menționate rezultă fără echivoc că autoritățile administrației publice locale din județul Bacău, în îndeplinirea atribuțiilor care le revin potrivit dispozițiilor art. 199 din Legea privind reforma în domeniul sănătății nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 36, alin. (6), lit. a), pct. 3 și art. 91, alin. (5), lit. a), pct. 3, au făcut eforturi financiare constante și semnificative destinate îmbunătățirii serviciilor de sănătate. În ciuda acestora, prin diminuarea numărului total de paturi alocate județului Bacău pentru care Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești, aprobată prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 321/2016, a avut drept consecință scăderea impactului pozitiv care ar fi trebuit să fie resimțit de beneficiarii serviciilor de sănătate.

Instanța de fond a constatat, în mod eronat, în opinia recurenților, că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 321/2016 privind aprobarea detalierii pe județe a numărului total de paturi, pe anul 2016, din unitățile sanitare publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești, a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale. Consideră recurenții-reclamanți că actul administrativ de autoritate cu caracter normativ contestat a fost emis cu încălcarea flagrantă a art. 5 din Hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății nr. 144/2010, cu modificările și completările ulterioare, care instituie principiul colaborării Ministerului Sănătății cu autoritățile administrației publice centrale și locale și cu instituțiile publice de specialitate în vederea realizării obiectivelor sale generale.

În condițiile în care, potrivit art. 3 lit. e) din actul normativ anterior precizat, dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor în sănătate bazat pe criterii de transparență, calitate și evidențe medicale constituie un obiectiv general care trebuie urmărit de Ministerul Sănătății în activitatea sa, consideră recurenții-reclamanți că maniera de adoptare a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 321/2016, pe baza unor criterii menționate doar în referatul de aprobare al Direcției management și structuri unități sanitare nr. XI/C/10129/16.02.2016 este lipsită de claritate și predictibilitate. Intimații au manifestat inconsecvență chiar în aplicarea acestor criterii, pentru că, deși enunță 7 criterii, în final pun în aplicare doar 4. Din adresa Direcției Generale Asistență Medicală și Sănătate Publică nr. 10129/2.03.2016 rezultă că această structură a returnat proiectul de ordin neavizat, iar din cuprinsul referatului de aprobare al Direcției management și structuri unități sanitare nr. XI/C/10129/16.02.2016, care a stat la baza emiterii ordinului atestat, nici măcar nu rezultă dacă sau cum au fost aplicate cele 7 criterii tuturor județelor din țară.

Raportându-se la conținutul acestui act, nu înțeleg recurenții-reclamanți cum ar fi putut instanța de fond să analizeze, așa cum a susținut, dacă aceste criterii au fost aplicate cu măsură justificată județelor cărora li s-a stabilit numărul de paturi. Totodată, pun în discuție recurenții și modul de stabilire a "procentului ușor majorat, respectiv 0,5% pentru județele în care diferența între paturile aprobate în structură și paturile finanțate în anul 2015 ca urmare a contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate este sub 5%", procent care nu reprezintă un criteriu, nu este fundamentat și nici justificat. În acest context, adoptarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 321/2016 nu constituie o manifestare a puterii discreționare a autorității administrației publice centrale, ci o manifestare arbitrară care, în fond, este expresia excesului de putere, astfel cum este acesta definit de art. 2, alin. (1), lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Au făcut trimitere recurenții-reclamanți la jurisprudența instanței supreme în materie de contencios administrativ, în care s-a stabilit că "o autoritate publica, având în vedere poziția dominantă pe care o ocupă în virtutea prerogativelor de putere publică pe care legea i le pune la dispoziție pentru realizarea interesului public, are obligația, rezultată din exigențele bunei administrări, să emită, pentru organizarea activității sale, norme administrative clare". În prezentul litigiu ordinul contestat a fost emis pentru desfășurarea activității altor subiecte de drept, deci, în opinia recurenților-reclamanți, se impune cu atât mai mult emiterea unor norme juridice clare și predictibile, stabilite în mod transparent și echitabil.

4.1. Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A arătat intimatul-pârât că, prin hotărârea de guvern care a stat la baza emiterii Ordinului nr. 321, respectiv H.G. nr. 449/2014 privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2014 - 2016, numărul total de paturi aprobat la nivel național este de 119.579 - număr diminuat cu 1000 de paturi față de numărul total de paturi aprobat pentru anul 2015.

Așa cum rezultă chiar din preambul, Ordinul nr. 321/2016, a cărui modificare se solicită în sensul suplimentării numărului de paturi, a fost întocmit pe baza Hotărârii de Guvern nr. 449/2014 privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2014-2016, act normativ de rang superior, care prevede în mod expres la art. 1 alin. (1) lit. c) că "pentru anul 2016, numărul total de paturi aprobat la nivel național este de 119, 579", exact cât prevede si Ordinul nr. 321/2016 în Anexa nr. 1.

Așa cum a arătat intimatul-pârât și în fața instanței de fond, numărul total de paturi (de 119.579), aprobat la art. 1 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 449/2014, se regăsește întocmai în Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 321/2016, iar modificarea acestui act administrativ în sensul suplimentării numărului de paturi pentru județul Bacău și, implicit, a numărului total de paturi aprobat la nivel național pe anul 2016 prin H.G. nr. 449/2014 - act normativ de rang superior în vigoare, încalcă dispozițiile exprese ale Legii nr. 24/2000, în speță pe cele ale art. 13 din legea menționată.

A mai susținut intimatul-pârât că diminuarea numărului de paturi s-a făcut prin reducerea în primul rând a paturilor rămase necontractate în anul 2015.

Astfel, pentru spitalele din județul Bacău s-a redus un număr de 75 de paturi rămase necontractate în anul 2015, iar la numărul de paturi rezultat după reducerea paturilor necontractate s-a aplicat un procent de reducere de 0,83%, spitalele din județul Bacău fiind în situația în care diferența dintre paturile aprobate în structură și paturile finanțate în anul 2015 prin contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate este sub 5 %.

În acest sens face trimitere intimatul Ministerul Sănătății la referatul de aprobare nr. 2659/2016, referat menționat în mod expres chiar în preambulul Ordinului nr. 321/18.03.2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 222/25.03.2016 și în care instituția emitentă a actului administrativ contestat a expus justificarea și necesitatea adoptării acestui act normativ întocmit în baza H.G. nr. 449/2014.

Instanța de fond a apreciat în mod corect că, în lipsa stabilirii de către lege a unor criterii cu caracter obligatoriu referitoare la raportul dintre numărul de cazuri contractate și numărul de cazuri realizate efectiv, aceasta nu se poate substitui autorității administrative și să stabilească noi criterii în temeiul cărora instituția publică emitentă a ordinului să realizeze repartizarea pe județe a paturilor pentru care se pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.

A mai arătat intimatul-pârât că ordinul a cărui modificare se solicită se referă numai la numărul de paturi din unitățile sanitare publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești, respectiv numai la numărul de paturi ce pot fi finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate gestionat de Casele de asigurări de sănătate.

De altfel, dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordinul nr. 321/2016 arată că "numărul de paturi prevăzut la alin. (1) se referă la numărul de paturi pentru care se asigură finanțarea din fonduri publice, fără a îngrădi posibilitatea funcționării structurilor spitalicești cu un număr mai mare de paturi care să fie finanțate din alte surse".

Prin urmare, recurenții-reclamanți nu sunt împiedicați să suplimenteze numărul de paturi din spitale peste numărul prevăzut în Ordinul nr. 321/2016, desigur cu asigurarea unei finanțări corespunzătoare.

4.2. Intimații-intervenienți Municipiul Onești și Consiliul Local al Municipiului Onești au depus întâmpinare, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea atât a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții Județul Bacău și Consiliul Județean Bacău, cât și a cererii de intervenție formulată de Municipiul Onești și Consiliul Local al Municipiului Onești.

Au arătat intimații-intervenienți că, prin Anexa nr. 1 a Ordinului de Ministru nr. 321 din 18.03.2016 privind aprobarea detalierii pe județe a numărului total de paturi, pe anul 2016, din unitățile sanitare publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești, s-a stabilit un număr de 3180 paturi la nivelul județului Bacău, cu un număr de 108 paturi mai puțin față de anul precedent. Or, potrivit susținerilor intimaților-intervenienți, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 321/2016 nu face altceva decât să scadă nivelul de finanțare al spitalelor din Județul Bacău, prin reducerea numărului de paturi, ceea ce, în condițiile de finanțare actuale, nu poate însemna decât falimentul spitalelor respective, drept pentru care, așa cum s-a precizat și în recursul formulat, instanța de fond a apreciat în mod eronat că Ordin MS nr. 321/2016 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.

Consideră și intimații-intervenienți că actul administrativ de autoritate cu caracter normativ contestat a fost emis cu încălcarea flagrantă a art. 5 din Hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății nr. 144/2010, cu modificările și completările ulterioare, care instituie principiul colaborării Ministerului Sănătății cu autoritățile administrației publice centrale și locale și cu instituțiile publice de specialitate în vederea realizării obiectivelor sale generale.

Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că paturile prevăzute în structura județului Bacău aparțin de drept Consiliului județean Bacău (în cazul Spitalului județean Bacău) și consiliilor locale, care sunt proprietarele de drept ale spitalelor din subordine, iar spitalele doar administrează conform legii aceste bunuri, care sunt în proprietatea comunității locale, conform O.G. nr. 48/2010.

Spitalele din județul Bacău sunt acreditate cu nivel înalt și respectă OMS nr. 914/2006, sunt renovate recent în majoritatea lor și oferă condiții de cazare mult superioare multor spitale din tara.

Așa cum rezultă și din Referatul nr. x/18.03.2016, la reducerea numărului de paturi pentru toată perioada 2011-2015 au fost avute în vedere un set de 7 criterii, expres enumerate prin referatul intimatelor, or, în cazul de față pârâții nu au ținut seama decât de 4 criterii. Reținerile instanței de fond precum că stabilirea numărului de criterii pe care pârâtul este ținut a respecta, criterii enumerate de altfel în Referatul nr. x/18.03.2016, sunt parte a puterii de apreciere a autorităților publice și care ține de oportunitatea măsurilor de administrare a sistemului public de sănătate, sunt netemeinice, în opinia intimaților-intervenienți, atâta timp cât intimații-pârâți au manifestat inconsecvență chiar în aplicarea acestor criterii, pentru că, deși enumera 7 criterii, în final pun în aplicare doar 4.

Mai mult decât atât, intimatele nu au explicat cum au ajuns la acel procent de 5% care este diferența dintre structura de paturi și numărul de paturi finanțate, iar acest procent ar fi trebuit să fie stabilit în urma unui raport fundamentat.

Reducerea paturilor la nivel de țară ar trebui să se facă în funcție de indicatorii de performanță și de adresabilitate (număr internări continue și de zi) și nu arbitrar, iar spitalele care nu realizează spitalizări continue și de zi trebuie vizate în primul rând de această reducere și nu trebuie periclitate prin această măsură spitalele care au deja o adresabilitate mai mare decât pot să susțină prin numărul de paturi existent.

Față de aceste aspecte, susțin intimații-intervenienți că la nivelul Ministerului Sănătății se iau măsuri arbitrare, incoerente, iar O.M.S. nr. 321/2016 a fost emis fără o consultare prealabilă a celor afectați de prevederile sale, fără a avea la bază criterii transparente de evaluare, fără a specifica explicit căror spitale li se vor tăia paturi si cărora nu.

Prin rezoluția din 26 octombrie 2018 a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 2 octombrie 2019, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate și a probelor administrate, Înalta Curte reține caracterul său nefondat pentru considerentele ce urmează.

II.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Cererea de chemare în judecată a recurenților-reclamanți a vizat obligarea intimatului-pârât Ministerul Sănătății la modificarea anexei nr. 1 a Ordinului MS nr. 321/18.03.2016, în sensul stabilirii pentru județul Bacău a unui număr de 3288 de paturi, în loc de 3180. În sensul dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în realitate, o astfel de acțiune este una de anulare parțială a actului administrativ emis de ministrul sănătății și de obligare a sa la emiterea unui nou ordin, în care să se prevadă alocarea, pentru județul Bacău, a numărului de paturi în spitale solicitat prin cererea de chemare în judecată.

Recurenții-reclamanți au susținut că Ordinul MS nr. 321/18.03.2016 a fost emis cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din H.G. nr. 144/2010, cu modificările și completările ulterioare, care instituie principiul colaborării Ministerului Sănătății cu autoritățile administrației publice centrale și locale și cu instituțiile publice de specialitate, în vederea realizării obiectivelor sale generale.

În conturarea acestui motiv de nelegalitate a actului administrativ contestat au invocat recurenții-reclamanți nerespectarea criteriilor de stabilire a numărului de paturi alocat fiecărui județ și lipsa parcurgerii unei proceduri transparente, clare, bazate pe evidențe medicale, pentru justificarea numărului de paturi, pe anul 2016, din unitățile sanitare publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă.

Potrivit normelor de tehnică legislativă (art. 77 din Legea nr. 24/2000), "ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 42 alin. (4)", iar în art. 78 din aceeași lege se prevede că "ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora".

Pornind de la aceste prevederi legale care stabilesc raportul de conformitate a unui ordin de ministru cu legislația superioară în aplicarea căreia a fost emis, Înalta Curte reține că actul administrativ contestat în cauză prevede alocarea pe fiecare județ a numărului de paturi pentru spitalele publice și private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale și spitalicești, respectând numărul total alocat prin prevederile H.G. nr. 449/2014 privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2014-2016.

În privința respectării criteriilor de transparență, claritate și evidențe medicale, stipulate în cuprinsul art. 3, lit. e) din H.G. nr. 144/2010, ce stabilește obiectivele generale ale Ministerului Sănătății, se reține, astfel cum corect a stabilit și judecătorul fondului, că detalierea pe județe a numărului de paturi se realizează anual, fiind necesară respectarea numărului total aprobat pentru anul respectiv, stabilit pentru 2016 la un total de 119 579 paturi pentru toate județele.

Referatul Direcției management și structuri unități sanitare nr. ACP 2.659/2016, menționat în preambulul Ordinului nr. 321/2016, cuprinde criteriile care au stat la baza aplicării reducerilor numărului de paturi în diferite județe ale țării, printre cere se află și Județul Bacău.

Un astfel de algoritm de reducere a numărului de paturi este unul transparent, bazat pe statistici ale anilor precedenți privind numărul paturilor necontractate în anii anteriori, precum și pe aplicarea unui procent uniform de reducere pentru toate județele, cu excepția celor în care se află centre universitare ori a celor în care s-au identificat punctual situații detaliate în referatul de aprobare a actului administrativ contestat în cauză.

Chestiunea invocată de către recurenții-reclamanți, referitoare la modalitatea de aplicare sau nu a celor 7 criterii de stabilire a numărului de paturi alocat fiecărui județ, identificate în referatul nr. 2.659/2016, nu reprezintă un aspect care să conducă la nelegalitatea OMS nr. 321/2016. Aceasta deoarece, nu s-a prevăzut în cuprinsul unui act normativ cu forță superioară actului administrativ contestat obligativitatea respectării criteriilor stabilite prin referatul de aprobare nr. 2.659/2016 în integralitatea lor sau parțial, fiind relevantă, însă, aplicarea unor criterii verificabile, pentru subiecți aflați în situații similare, fără a exista măsuri discreționare în privința reducerii numărului de paturi pentru județe care se regăsesc în ipoteze analoage.

Aceste criterii sunt identificabile în cuprinsul referatului nr. 2.659/2016, unul fiind în legătură cu numărul de paturi necontractate în anii anteriori, fapt ce a determinat reducerea pentru anul 2016 cu acest număr, iar celelalte fiind în referire la aplicarea unui procent uniform de reducere de 0,8% pentru toate județele, cu excepțiile identificate punctual în cuprinsul referatului, precum și la aplicarea unui procent ușor majorat de 0,83% pentru județene Bacău, Galați, Neamț, Suceava și Vrancea, județe în care, așa cum s-a arătat în cuprinsul referatului indicat ca temei al emiterii OMS nr. 321/2016, diferența dintre paturile aprobate în structură și paturile finanțate în anul 2015, ca urmare a contractului încheiat cu casele de asigurări de sănătate, este sub 5%.

Stabilirea unui astfel de procent, pentru a se putea respecta numărul anual de paturi stabilit prin H.G. nr. 449/2014, intră în marja de oportunitate a emitentului normei contestate, ca manifestare a puterii sale discreționare, fără a reprezenta, însă, un mod arbitrar de exercitare a prerogativelor sale.

Prin urmare, Ordinul MS nr. 321/2016 este un act administrativ legal, emis cu respectarea competențelor conferite în acest sens autorității publice, ce a acționat în limitele atribuțiilor sale, fără a săvârși vreun exces de putere în cauză.

Potrivit definiției date noțiunii de "exces de putere" în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, aceasta presupune "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor", niciuna dintre aceste ipoteze nefiind incidentă în cauză.

II.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în aplicarea prevederilor art. 496 C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții Județul Bacău și Consiliul Județean Bacău împotriva sentinței civile nr. .126 din 15 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții Județul Bacău și Consiliul Județean Bacău împotriva sentinței civile nr. .126 din 15 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Dată

Tip

Sursă

02/12/2015

Cerere de chemare în judecată

A.

14/07/2016

Întâmpinare

Intimat - A.

28/07/2016

Acte

Recurent - MINISTERUL JUSTIȚIEI

12/06/2019

Cerere judecare în lipsă

Intimat - A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2019.