ÎCCJ, decizie (scj.ro #155555)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #155555) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Contestație în anulare formulată împotriva hotărârii de anulare a recursului pronunțate de instanță în complet de filtru. Inadmisibilitate
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Căile extraordinare de atac
Index alfabetic : contestație în anulare
excepția inadmisibilității
C. proc. civ., art. 493 alin. 5 teza I, art. 503 alin. (1)
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. 5 teza I C. proc. civ., „în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă (...) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac”.
Nefiind supusă niciunei căi de atac, rezultă că hotărârea instanței de recurs, pronunțată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.
Prin urmare, este inadmisibilă contestația în anulare formulată împotriva hotărârii de anulare a recursului pronunțată de instanță în complet de filtru.
Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1665 din 8 octombrie 2019
Notă
: Articolul 493 din Codul de procedură civilă a fost abrogat prin punctul 56 din Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018.
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la 21 februarie 2018, sub nr. x/62/2018, în urma declinării competenței de către Tribunalul Brașov, revizuentul A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1325 din 22 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. y/62/2017.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 430/Ap din 17 aprilie 2018, Curtea de Apel Brașov, Secția civilă a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A.
Împotriva deciziei instanței de revizuire, A. a declarat recurs.
Prin decizia nr. 893 din 17 aprilie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei instanței de revizuire.
Împotriva deciziei instanței de recurs, A. a formulat contestație în anulare.
În drept, contestația a fost întemeiată pe art. 4 și art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C. proc. civ., excepția inadmisibilității invocată din oficiu, Înalta Curte a apreciat că excepția invocată este fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 503 alin. 1 C. proc. civ., „hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata”.
De asemenea, art. 503 alin. 2 C. proc. civ. prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele de la pct. 1-4.
Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că obiectul contestației în anulare îl formează numai hotărârile judecătorești definitive.
Potrivit art. 493 alin. 5 teza I C. proc. civ., „în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă (...)
anulează
sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care
nu este supusă niciunei căi de atac
”.
Textul de lege anterior evocat stabilește că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunțate de instanța supremă, în complet de filtru, prin care recursul este anulat sau respins pentru neîndeplinirea unei cerințe formale sau de admisibilitate.
Nefiind supusă niciunei căi de atac, rezultă că hotărârea instanței de recurs, pronunțată în complet de filtru, conform art. 493 alin. 5 C. proc. civ., nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.
Pornind de la aceste texte de lege, instanța supremă constată că, prin decizia nr. 893 din 17 aprilie 2019, pronunțată în complet de filtru conform art. 493 alin. 5 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei instanței de revizuire.
Fiind atacată o hotărâre de anulare a recursului, pronunțată de Înalta Curte în complet de filtru, rezultă că această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac, conform art. 493 alin. 5 teza I C. proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de a fi atacată pe calea contestației în anulare.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 493 alin. 5 teza I, raportat la art. 508 alin. 1 C. proc. civ., Înalta Curte a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei instanței de recurs.