ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4011/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4011/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 319 din 15 decembrie 2004,

Tribunalul Teleorman a condamnat pe inculpații:

- M.G.T., fiica lui N. și a

lui S.A., la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare

prev. de art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen.

În baza art. 31 alin. (2) rap.

la art. 290 alin. (1) C. pen., art. 74 - 76 C. pen. a condamnat-o la 2 luni

închisoare.

Conform art. 33 - 34 C. pen.,

va executa pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.

- E.F.A., fiul lui M.A. și

al L., la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

25 rap. la art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2)

și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74, 76 C. pen.

inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare.

În baza art. 291 C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat la

2 luni închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

- T.E.I., fiul lui I. și al

E., la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

delapidare prev. de art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen.

- C.A., fiul lui G. și Ș.,

la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76

C. pen.

În baza art. 290 C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen., inculpatul a fost

condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

- Ș.D., fiul lui A. și al A.,

la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare

prev. de art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen.

S-au interzis tuturor

inculpaților drepturile prev. de art. 71 - 64 C. pen.

S-a dispus interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art. 14 C. proc.

pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ., a obligat în solidar pe inculpații M.G.T.,

C.A., T.E.I., Ș.D. și E.F.A., acesta din urmă în solidar cu SC R.I.E. SRL

București - prin lichidator judiciar SC J.R. SRL București la plata sumei de

59.092.436.399 cu titlu de despăgubiri civile către SC I.M.B. SA, inculpații T.E.I.

și Ș.D. până la concurența sumei de 50.549.595.3004 lei, iar inculpatul C.A. până

la concurența sumei de 57.288.668.476 lei.

Constată că prin sentința

penală nr. 153 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Teleorman, definitivă prin

Decizia penală nr. 2233 a Curții de Apel București, a fost anulată ordonanța de

luare a măsurii sechestrului asigurator nr. 277/P din 25 ianuarie 2002 emisă de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Menține celelalte măsuri asiguratorii

dispuse în cauză.

Dispune anularea

înscrisurilor falsificate.

S-au reținut următoarele:

Societatea I.M.B., având ca acționari Statul Român cu 75,382 % și SIF

Moldova cu 24,618 %, a avut ca obiect principal de activitate, cultura

vegetală, societatea având 56870 ha. teren arabil și creșterea animalelor.

Prin

procesul verbal nr. 6349 din 02 octombrie 2001, încheiat între A.D.S. și SC I.M.B.

Brăila s-a procedat la predarea către A.D.S. a întregii suprafețe de teren

agricol de 56.765 ha și a întregii suprafețe de teren neagricol însumând 2335 ha, în baza Legii nr. 268 din 28 mai 2001, privind privatizarea societăților comerciale ce dețin

în administrare terenuri proprietate publică și privată, a statului, cu

destinație agricolă.

În

perioada 22 martie 2000 - 17 aprilie 2001, conducerea societății a fost

asigurată de inculpații T.E.I., președinte al Consiliului de Administrație în

perioada 24 noiembrie 1999 - 15 decembrie 2000, care, până la data de 22 martie

2000, a îndeplinit și funcția de director general și Ș.D., membru în Consiliul

de Administrație în perioada 24 noiembrie 1999 - 15 decembrie 2000, precum și

de numitul C.V., în perioada 24 noiembrie 1999 - 08 august 2000, reprezentant

al SIF Moldova, în Consiliul de Administrație, care, nu a fost întrebat și nu a

participat la ședințele Consiliului de Administrație, acestea ținându-se la

sediul M.A.A.P.

Conducerea

executivă a societății a fost asigurată de inculpata M.G.T., în calitate de

director general interimar, în perioada 22 martie 2000 - 17 aprilie 2001

(director economic în perioada 18 octombrie 1999 - 21 martie 2000), T.L. -

director tehnic și inculpatul C.A. - contabil șef în perioada 10 mai 2000 - 05

martie 2001.

În timp ce asigura conducerea SC I.M.B. ca director general și ulterior

ca președinte al Consiliului de Administrație, inculpatul T.E.I. a îndeplinit

și funcția de secretar general adjunct la M.A., iar inculpatul Ș.D., funcția de

director al direcției administrației în același minister.

SC R.I.E.

SRL București, înmatriculată la 02 martie 1992 la O.R.C. București, a avut ca

membrii fondatori pe inculpatul E.F.A. și E.R.F., acesta din urmă fiind și

administrator și a avut sediul în București, sector 2 București.

Capitalul social al acestei societăți era format din 11.850 părți

sociale, inculpatul E.F.A. având 10.665 părți sociale, respectiv 90% din

capitalul social, iar E.R.F., 1.125 părți sociale, reprezentând 10% din

capitalul social.

Această

societate avea la vremea respectivă, în conturi, următoarele disponibilități

bănești: B.C.R. - Sucursala Unirii, în contul 2511.1 - 3352.1 ROL B.C. I.T. -

Sucursala Doamnei - 4010004533000 ROL, cont în valută 402304533068 euro; R.B. SC

București - cont în lei - 25110000 18310 ROL, cont în valută: 25110000 18310 DOLARI

SUA, 25110000 18310 euro, 25110000 18310 DEM.

De

la înființarea sa și până în anul 1999 SC R.I.E. SRL și-a desfășurat

activitatea numai pe comercializarea contoarelor de gaze.

În anul 1999 și-a completat obiectul de activitate cu producția și

comercializarea internă și externă de produse agricole și piscicole.

Din actul de control nr. 19 din 20 februarie 2002, al Gărzii Financiare

București, rezultă că SC R.I.E. SRL, până în anul 2000, nu a avut contracte

ferme de vânzare a contoarelor de gaz și abia în anul 2000, luna mai, urma să

participe la o licitație organizată de R.

La

17 aprilie 2000, când a încheiat contractul de asociere în participațiune cu SC

I.M.B. SA Brăila, SC R.I.E. SRL, avea în conturi sume modice: 66.256.442 lei la

B.I.Ț. și 52.611.911 lei la B.C.R. Unirea București. Prin urmare, această

societate avea un potențial financiar mai mult decât modest și nu avea

posibilitatea să asigure finanțarea lucrării; agricole ale SC I.M.B. SA,

societate cu o suprafață agricolă de peste 56.000 ha.

S-a

reținut în actul de sesizare că, din probele administrate rezultă că între

inculpatul E.F.A. și foștii conducători ai SC I.M.B. a existat înțelegerea de a

decapitaliza SC I.M.B. în favoarea SC R.I.E. SRL.

Astfel,

s-a arătat că, încă din vara anului 1999, când între cele de două societăți nu

exista nici un contract, fostul director al SC I.M.B. SA, B.G., a predat SC R.I.E.,

spre valorificare, întreaga producție de 97.253.486.720 lei, neîncasând nici o

sumă. în acest fel SC I.M.B. SA a creditat SC R.I.E. cu contravaloarea

producției și, totodată, a oferit posibilitatea valorificării produselor

agricole la preturi majorate.

Intenția

infracțională a foștilor conducători ai SC I.M.B. SA și inculpatului E.F.A. rezultă

și din faptul că au fost ignor contractele comerciale ferme încheiate anterior

cu alte societăți comerciale, la prețuri mai mari.

În

aceste condiții, la 11 aprilie 2000, Adunarea Generală a Acționările: SC R.I.E.

SRL, l-a împuternicit pe inculpatul E.F.A. să încheie un contract de asociere

în participațiune cu SC I.M.B. Brăila, iar la data de 17 aprilie 2000, între SC

I.M.B. SA și SC R.I.E. SRL s-a încheiat contractul, semnat de inculpatul E.F.A.

și inculpata M.G.T.

La

capitolul părți contractante, SC I.M.B. SA a fost reprezentată inculpata M.G.T.,

în calitate de director economic funcție îndeplinită anterior datei încheierii

contractului, iar SC R.I.E. SRL apară ca fiind reprezentată de E.R. în

calitatea administrator, deși contractul este semnat de inculpatul E.F.A.

Ca urmare a încheierii contractului, SC R.I.E. SRL și-a deschis punct de

lucru în Brăila.

Ulterior, E.F.A. a fost împuternicit de Adunarea Generală a Acționarilor

SC R.I.E. SRL să semneze orice act sau contract ce decurge din contractul de

asociere cu SC I.M.B. SA.

După încheierea contractului de asociere, inculpații E.F.A. și M.G.T. au

semnat încă 10 acte adiționale prin care au modificat complet clauzele

contractului în favoarea exclusivă a SC R.I.E. SRL.

La

momentul încheierii contractului, inculpații cunoșteau foarte bine situația

financiară a SC I.M.B. SA, precum și datoriile pe care SC R.I.E. SRL le avea

față de SC I.M.B. SA, deoarece în ședința Consiliului de Administrație din 10

aprilie 2000 se analizase acest aspect.

La ședința Consiliului de Administrație au participat inculpații M.G.T.,

T.E.I. și Ș.D.

În conformitate cu clauzele contractului, evidența contabilă a

asocierii, pe deconturi de venituri și cheltuieli, cădea în sarcina SC I.M.B.

SA, fapt care nu s-a realizat din vina inculpaților M.G.T., C.A. și E.F.A. Prin

neevidențierea contabilă corectă a raporturilor dintre cele două societăți s-a

creat posibilitatea și s-a realizat decapitalizarea SC I.M.B. SA, în favoarea

SC R.I.E. SRL.

Inculpații

T.E.I., Ș.D., M.G.T. și C.A. au mai aprobat și semnat alte două contracte,

anume din17 februarie 2000 încheiat cu SC C.B.I.G. SA București pentru

suprafața de 932 ha teren și contractul din 22 septembrie 2000 încheiat cu SC S.I.

SRL Brăila pentru suprafața de 435 ha teren arabil.

Prin aceste contracte s-a realizat transmiterea folosinței agricole a SC

I.M.B. SA către alte societăți, scopul urmărit de inculpați fiind acela ca, cea

mai mare parte a patrimoniului aparținând SC I.M.B. SA, să fie finanțată și

administrată de o societate comercială cu un disponibil total în cont de sub

200.000.000 lei.

Conform notei din 02 octombrie 2001 întocmită de corpul de control al M.A.A.

și a materialului întocmit de Curtea de Conturi, Direcția de Control Financiar

Brăila, ca urmare a raporturilor dintre cele două societăți, la 31 decembrie 1999,

SC I.M.B. SA avea de încasat suma de 23.504 milioane lei, iar la 31 martie 2000,

suma de 15.378 milioane lei.

Inculpata

M.G.T. a continuat activitatea de decapitalizare a societății la propunerea

inculpatului E.F.A. și pentru a da o aparență legală raporturilor dintre cele

două societăți, au încheiat contractul de asociere în participațiune din 17

aprilie 2000, aprobat de Consiliul de Administrație, la aceiași dată, ținut

secret fată de ceilalți salariați ai SC I.M.B. SA.

Inculpații

M.G.T. și T.E.I. au ascuns contractul de asociere în participațiune și față de

reprezentanții SIF Moldova și inculpatul Ș.D., membru în Consiliul de Administrație.

Raporturile juridice dintre cele două societăți au făcut obiectul mai multor

controale efectuate de autorități ale Administrației de Stat din domeniul

economico-financiar, și anume: Departamentul de Control și Anticorupție al

Guvernului (01 martie - 31 decembrie 2000, încheiat cu nota de control nr. din 07

martie 2001), M.F.P. - Direcția controlului Fiscal Brăila (perioada 09 martie 2001

- 03 iulie 2001 - nota de constatare din 03 iulie 2001); Garda Financiară

Centrală nota de constatare din 22 martie 2001, din 28 februarie 2002 și din 04

martie 2002) Garda Financiară - Secția Brăila - nota de constatare din 20

februarie 2002 și din 06 martie 2002, M.A.A.P - A.D.S.; Curtea de Conturi a

României - Direcția de Control Financiar Brăila - proces verbal de constatare nr.

60 din 23 ianuarie 2002; D.G.F.P. - Direcția de Control Fiscal București -

proces verbal nr. 15224 din 30 iulie 2001, notele de constatare din 14 august 2001,

din 11 februarie 2002 și din 28 februarie 2002; D.G.F.P. Brăila - notele de

constatare din 14 februarie 2001 și din 03 iulie 2001.

La 11 mai 2001, conducerea SC I.M.B. SA Brăila a formulat plângere

penală și a solicitat efectuarea de cercetări penale față de fosta conducere

care a încheiat contractul de asociere în participațiune și actele adiționale.

Bilanțul contabil a fost depus pentru anul fiscal 2000, abia la 16

noiembrie 2001, fapt ce a condus la îngreunarea cercetărilor.

Din

conținutul materialelor de control, a rezultat că inculpații M.G.T., T.E.I., Ș.D.,

C.A. și E.F.A., în raporturile SC I.M.B. SA cu SC R.I.E. SRL, au încălcat

dispozițiile Legii nr. 31/1990, după cum urmează:

- art. 143, în sensul că au luat hotărâri care nu intrau în

competența directoratului ci a Consiliului de Administrație sau Adunării

Generale a Acționarilor;

- art. 144 alin. (2), în sensul că nu s-a constituit

Comitetul de Direcție;

- art. 146 alin. (3) și (5), în sensul că ședințele

Consiliului de Administrație nu s-au ținut la sediul SC I.M.B. SA ci la sediul

M.A.A.P. și nu au fost convocați cenzorii;

Au

fost încălcate dispozițiile H.G. nr. 704 din 22 decembrie 1993, prin care s-a

aprobat Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, art. 101,

conform căruia „cheltuielile și veniturile determinate de operațiunile

asociaților în participație se contabilizează distinct de către unul din

asociați. conform prevederilor contractului de asociere. La sfârșitul perioadei

de raportare, cheltuielile și veniturile înregistrate, în funcție de natura

lor, se transmit pe baza de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării

acestora în contabilitatea proprie”.

Au

fost încălcate dispozițiile O.U.G. nr. 77/1999 și H.G. nr. 481/1997, cu privire

la diminuarea blocajului financiar și a pierderilor din economie potrivit

cărora „contractul se încheie de către conducerile executive ale părților, pe

baza mandatului primit de către acestea de la Consiliul de Administrație al regiilor autonome sau ale societăților comerciale care intră

sub incidența ordonanței” (compensările au fost aprobate doar de inculpații M.G.T.

și C.A., fără aprobarea Consiliului de Administrație, în sumă totală de

162.729.942.338 lei).

La

urmărirea penală a fost efectuată o expertiză contabilă de către experții C.S. și

A.V., pentru clarificarea raporturilor dintre cele două societăți. în

lămuririle date de experți, aceștia au clarificat natura relației dintre cele

două societăți ca fiind aceea de client furnizor și nu de asociere în participațiune,

conform art. 251 C. com., caz în care, evidența contabilă trebuia ținută în

cont - decontări de asociații, pe deconturi de venituri și cheltuieli, aceiași

concluzie rezultând din materialele de control ale D.G.F.P. - Direcția de

Control Fiscal București și declarația martorului B.I., director economic la SC

R.I.E. SRL, care a adus la cunoștința inculpaților M.G.T. și E.F.A. că trecerea

la facturare înseamnă abandonarea asocierii în participațiune.

Pentru

punerea în aplicare a rezoluției infracționale, inculpatul E.F.A. a angajat la

punctul de lucru din Brăila al SC R.I.E. SRL pe C.G. și pe numitele P.G. și P.F.,

recomandate de inculpata M.G.T., a cărei reputație de economist a fost avută în

vedere de acestea când au întocmit facturi și au efectuat compensări.

De asemenea, inculpații E.F.A. și M.G.T. au ținut secret contractul de

asociere în participațiune față de compartimentul contabilitate, pentru ca

aceștia să nu observe ilegalitatea unor operațiuni contabile generate de actele

adiționale la contract, cunoscute doar de cei doi inculpați și parțial de

inculpații T.E.I. și Ș.D.

Totodată,

prin încheierea contractului de asociere în participațiune, inculpații E.F.A.,

M.G.T., T.E.I. și Ș.D. au urmărit atribuirea calității de producător agricol SC

R.I.E. SRL pentru a invoca asocierea în vederea obținerii de credite și a

beneficia de subvenții acordate în baza O.U.G. nr. 30/2001, fapt ce s-a și

realizat, prin obținerea de credite de la B.C.R. - Sucursala Unirea București, R.B.

- Sucursala București, Banca I.T. - Sucursala București și B.C.R. - Sucursala

Brăila precum și prin depunerea de către SC R.I.E. SRL a documentației, conform

O.U.G. nr. 30/2001, la primăriile comunelor Mărașu și Frecăței.

Inculpații,

în derularea relațiilor comerciale, nu au respectat dispozițiile legale privind

asocierea ci, au urmărit recuperarea de către SC R.I.E. SRL, prin compensare, a

cheltuielilor efectuate după 17 aprilie 2000, fapt realizat în perioada 29 mai -

20 octombrie 2000, prin facturarea ca „aport” a sumei de 85.019.694,134 lei -

sumă recuperată prin introducerea ei la compensare (facturile din 29 mai 2000

în valoare de 3.198.193.636 lei, din 31 iulie 2000, în valoare de

29.220.430,810 lei, din 31 iulie 2000 în valoare de 30.897,276.876 lei, din 20

august 2000 în valoare de 13.750.285.996 lei și din 20 octombrie 2000 în valoare

de 8.043.511.446 lei și din 31 august 2000 în valoare de 70.000.361.966 lei,

protocolul de compensare din 30 mai 2000 și din 31 octombrie 2000).

Facturarea

și compensarea unor valori mari a avut drept scop și ascunderea unor sume

refacturate de SC R.I.E. SRL ca „aport”, deși, prin compensare, dispare

„aportul”, întrucât a fost tratat ca orice creanță datorie.

Valorificarea producției a fost doar în beneficiul SC R.I.E. SRL care,

dintr-o producție vegetală de 172.966.602.291 lei a vândut și încasat

172.966.702.921 lei, iar SC I.M.B. SA a vândut direct producție vegetală de

5.253.324.765 lei în anul 2000. La 30 noiembrie 2001, conform adrese; SC I.M.B.

SA Brăila, valoarea producției vândute de SC R.I.E. SRL a fost de

288.892.954.606 lei în timp ce SC I.M.B. SA a vândut producție de

26.613.509.521 lei.

În fapt, prin cele două acte simulate - contractul de asociere în

participațiune din 17 aprilie 2000 și modificat prin 10 acte adiționale,

contractul de închiriere a sectorului nave din 25 aprilie 2000 și compensarea

datoriilor în afara cadrului legal, inculpații au urmărit crearea unei aparențe

de legalitate a relațiilor dintre societăți, în vederea săvârșirii acestor acte

ilegale, pentru a asigura însușirea de către SC R.I.E. SRL a producției

vegetale și de transmitere a bunurilor și valorilor SC I.M.B. SA prin folosire

și traficare.

Astfel,

deși la 17 aprilie 2000, SC I.M.B. SA investise pentru realizarea producției

vegetale suma de 53.002.075.233 lei, iar SC R.I.E. SRL nu investise nici o sumă

de bani și avea de restituit către SC I.M.B. SA o datorie de 3.351.474.447 lei,

la numai o săptămână, prin actul adiționa din 24 aprilie 2002, inculpata M.G.T.,

cu aprobarea inculpaților T.E.I. și Ș.D., la propunerea inculpatului E.F.A. a

transferat o parte din aportul SC I.M.B. SA în favoarea SC R.I.E. SRL, prin

facturarea cheltuieli efectuate de SC I.M.B. SA pentru înființarea ogoarelor,

în sumă de 3 miliarde lei, cu obligația SC R.I.E. SRL de a vira în 10 zile

această sumă pentru plata salariilor, uitând de datoria de 3.351.474.447 lei.

S-a

emis factura din 26 aprilie 2000, semnată de inculpata M.G.T., factură în

contul căreia SC R.I.E. SRL a virat cu O.P. 200 din 03 mai 2000 suma de un

miliard lei și cu O.P. nr. 209 din 04 mai 2000, suma de 600 milioane lei.

În realitatea această sumă reprezintă doar o parte din datoria veche de

3.351.474.447 lei și nu era necesară facturarea producției neterminate.

Faptul că inculpații au urmărit fraudarea SC I.M.B. SA cu suma

menționată rezultă din manoperele folosite în contabilitate pentru ca

operațiunea în sine să nu fie descoperită.

Astfel, SC R.I.E. SRL a emis factura din 31 iulie 2000, în valoare de

30.807.276.876 lei, către SC I.M.B. SA, pe care a compensat-o cu factura din 26

aprilie 2000, la nivelul sumei de 3 miliarde lei, prin oc. din 31 august 2000

în valoare de 20.000.361.966 lei și parțial 77.581.5512 lei, prin protocolul de

compensare nr. 4907/30.052.000, apoi, tot factura din 26 aprilie 2000, cu

factura de motorină a SC R.I.E. SRL din 29 mai 2000 în valoare de 3.198.193.636

lei, rezultând o dublă compensare a sumei de 77.581.551 lei, valoare la care SC

R.I.E. SRL a beneficiat de producția vegetală.

Referitor la paguba creată de SC I.M.B. SA prin aceste operațiuni

contabile, prin lămuririle scrise, experții rețin doar suma de 139.064.172 lei,

Consiliul de Administrație dobândă neîncasată de SC I.M.B. SA, prin nevirarea

sumei de 3 miliarde lei către SC R.I.E. SRL în termen de 10 zile, conform

actului adițional din 24 aprilie 2000.

În

realitate, paguba este formată din suma de 77.581.551 lei și dobânda de

139.064.172 lei, în total 216.645.723 lei.

Tot din

raportul de expertiză mai rezultă o pagubă de 5.943.658.297 lei, fiind vorba

despre cheltuieli de cazare, mese cantină, telefoane, comision bancar, sfoară,

sigilii facturate de SC R.I.E. SRL cu titlu de aport și care nu încadrează în

prevederile art. 7 ale contractului de asociere.

De asemenea,

s-a reținut că la data de 12 mai 2000, inculpata M.G.T., la propunerea

inculpatului E.F.A. a transmis ferma zootehnică B. către SC R.I.E. SRL,

vânzarea fiind aprobată de Consiliul de Administrație, la care au participat

inculpații T.E.I. și Ș.D.

În

ședința Consiliului de Administrație a fost aprobată doar vânzarea ovinelor și

mieilor nu și a taurinelor - 40 capete.

În

realizarea acestei rezoluții infracționale, inculpata a dat dispoziție

martorilor G.N. și l.I. să se ocupe de cântărirea și predarea animalelor de la

SC I.M.B. SA la SC R.I.E. SRL, fapt care s-a realizat (factura din 30 iunie 2000

- în sumă de 2.760.202.620 lei).

Deși

cunoșteau că SC R.I.E. SRL avea la 22 mai 2000, datorii în sumă de

4.609.666.576 lei, inculpații M.G.T., C.A. nu au dispus întocmirea facturii în

termenul de 5 zile de la emiterea avizelor de expediție, conform O.U.G. nr. 17/2000,

coroborat cu art. 25 din H.G. nr. 401/2000 și au lăsat ferma zootehnică în

folosința SC R.I.E. SRL, care a valorificat produsele rezultate brânză, miei,

lână) iar la 30 iunie 2000 au întocmit factura din 30 iunie 2000 pentru suma de

3.209.666.576 lei plus 400.000.000 lei.

Deși avea

posibilitatea să înstrăineze sectorul zootehnic către alte societăți și să

procure lichidități pentru continuarea activității, inculpați: M.G.T. și C.A.,

după alte două luni de la întocmirea facturii, acceptă compensarea creanței cu

contravaloare motorină, anvelope, piese de schimb pe care SC R.I.E. SRL le-ar

fi livrat SC I.M.B. SA (ac. din 31 august 2000).

Din Nota de

constatare a Gărzii Financiare Brăila, rezultă că păguba cauzată SC I.M.B. SA

de inculpați este de 574.358.075 lei (293.800.494 lei produse valorificate de

care a beneficiat nelegal SC R.I.E. SRL plus 280.557.581 lei, dobânda legală de

la data predării sectorului ovine până la data achitării facturii - adresa

Gărzii Financiare din 06 martie 2002). Totodată, din declarațiile martorilor G.N.

și I.I. rezultă că existau toate condițiile pentru menținerea fermei

zootehnice, însă, au primit dispoziție de la M.G.T. să se ocupe de pregătirea

și predarea sectorului zootehnic către SC R.I.E. SRL.

Între cele două societăți s-au realizat compensări nelegale, în sumă de

162.729.942.338 lei cu nerespectarea O.U.G. nr. 77/1999 privind unele măsuri

pentru prevenirea incapacității de plată, aprobată prin Legea nr. 151/1997, ale

H.G. nr. 481/02 februarie 1997 pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 10/1997, acte normative care reglementează

compensarea datoriilor nerambursate la scadență, numai cu aprobarea Consiliului

de Administrație, pentru facturi cu datorii mai mari de 100 milioane lei (H.G. nr.

685/1999, emisă în aplicarea O.U.G. nr. 72/1999).

Modul

de ținere a evidenței contabile în conturi și stingerea creanțelor reciproce

prin compensare la valoarea de 162.729.942.338 lei, denotă că relația dintre SC

I.M.B. SA și SC R.I.E. SRL a fost aceea de furnizor client.

Faptul că inculpații au urmărit decapitalizarea SC I.M.B. SA sub masca

contractului de asociere în participațiune rezultă mai ales din conținutul

actului adițional din 18 iulie 2000, aprobat nelegal doar de inculpatul T.E.I.

Prin

acest act adițional s-a hotărât împărțirea rezultatelor asocierii anului

agricol 1999-2000, proporțional cu aportul fiecăruia la cheltuielile pentru

producția realizată în anul 1999-2000, dispunându-se ca asociatul 2 să

plătească asociatului 1 contravaloarea tuturor facturilor de cereale preluate

pentru valorificare, reținând o sumă reprezentând contravaloarea aportului

pentru acoperirea cheltuielilor efectuate, aferente producției 1999-2000,

precum și sumele reprezentând cesiunea de creanță și alte datorii preluate de

asociatul 2 în sarcina asociatului 1.

La art.

2 al aceluiași act adițional, s-a prevăzut că, încasările realizate din

asociere vor fi utilizate pentru continuarea procentului de producție,

respectiv înființarea culturilor anului agricol 2000-2001, cu evidențierea ca

aport a acestora în cadrul balanței asocierii, întocmită pentru noul an

agricol, iar asociatul 2 va asigura pregătirea terenului și însămânțarea

acestuia pe 38.000 ha în campania de toamnă a anului 2000-2001, conform

programului de culturi aprobat de părți.

În

fine, s-a prevăzut în acest act adițional că SC I.M.B. SA va pune la dispoziție

terenurile, mașinile agricole în stare de funcționare și sediile de ferme iar

asociatul 2 va pune la dispoziția asocierii 10 tractoare C. în valoare de

3.500.000 DM.

La

redactarea acestui act, inculpata M.G.T. avut în vedere faptul că SC I.M.B. SA

a valorificat din producția vegetală a anului 1999-2000, cereale în valoare de

5.253.324.765 lei și a considerat că SC I.M.B. SA nu mai are nimic de primit de

la SC R.I.E. SRL, deși această societate valorificase producție vegetală în cuantum

de 172.966.602.291 lei și nu exista nici un temei legal pentru o astfel de

împărțire a producției.

Prin contractul de asociere SC I.M.B. SA trebuia să primească suma de 10

miliarde lei, cel puțin, indiferent de rezultatul asocierii.

Coroborând datele din nota de constatare a D.G.F.P. Brăila din 13

februarie 2001 cu răspunsul la obiectivul 2 din raportul de expertiză, rezultă

că, SC I.M.B. SA a investit pentru realizarea producției agricole aferente

anului 1999-2000 suma de 294.208.084.818 lei și a valorificat direct suma de

5.253.324.765 lei, iar SC R.I.E. SRL a investit 86.639.354.590 lei și a

valorificat producție de 172.966.602.291 lei.

Aceste

date dovedesc că la 18 iulie 2000 SC I.M.B. SA a considerai definitivată

împărțirea rezultatelor asocierii și a asigurat însușirea sumei de

38.856.961.755 lei, reprezentând contravaloarea producției anului 1999-2000,

valorificată doar de SC R.I.E. SRL. Prin același act adițional din 18 iulie 2000

s-au transmis către SC R.I.E. SRL, toate încasările rezultate din asociere,

pentru că inculpata M.G.T. a considerat că SC I.M.B. SA nu mai avea nimic de

primii. situație față de care, SC R.I.E. SRL a folosit în interes propun

contravaloarea producției obținute în anul 1999-2000 și anume suma de

38.856.961 lei.

Tot

la 18 iulie 2000, prin același act adițional, la propunerea inculpatului E.F.A.,

inculpata a dat în folosință gratuită a SC R.I.E. SRL, terenurile, mașinile

agricole în stare de funcționare și sediile de fermă.

Procedându-se

în acest mod, SC R.I.E. SRL a beneficiat gratuit de mijloace fixe de

78.661.822.307 lei, în timp ce amortizarea aferentă acestora a rămas în

continuare pe conturile SC I.M.B. SA.

În

exercițiul financiar al anului 2000, valoarea amortizării mijloacelor fixe din

fermele vegetale și alte sectoare a fost de 7.772.809.991 lei, din care

4.063.916.563 lei - amortizare calculată pentru perioada 01 iunie - 31

decembrie 2000 în care mijloacele fixe au fost administrate de SC R.I.E. SRL

iar suma de 4.063.916.453 lei reprezintă paguba cauzată SC I.M.B. SA sub forma

folosinței.

În

sarcina inculpaților M.G.T., C.A. și E.F.A. s-a reținut și suma de

7.489.652.914 lei, reprezentând dobânda egală cu rata scontului B.N.R.,

aferentă anului 2000 în valoare de 21.399.208.325 lei, sumă cu care SC IMB SA

și-a diminuat creanța de la SC R.I.E. SRL, conform materialului de contre al D.G.F.P.

Brăila din 12 februarie 2002.

Prin

cedarea producției spre valorificare doar de către SC R.I.E. SRL, SC I.M.B. SA

a fost păgubită cu suma de 1.808.170.000 lei, ca urmare a livrării grâului

către diferite societăți comerciale sub prețul de 2500 lei/kg, experții

stabilind această sumă prin evaluarea prețului mediu de 2.430/kg.

Inculpatul E.F.A., în calitate de administrator și director al SC R.I.E.

SRL, din proprie inițiativă, a dispus plata sumei 500.000.000 lei către

Cabinetul de Avocatură P.L., prin CUI din 29 octombrie 1999, sumă pe care a compensat-o

prin protocolul de compensare din 30 octombrie 1999, cu acordul inculpatei M.G.T.,

la acea dată director economic la SC I.M.B. SA.

Această sumă nu era datorată de către SC R.I.E. SRL avocatului P.L., iar

contractele de asistență juridică din 30 septembrie 1999 și din 01 octombrie 1999

încheiate cu SC I.M.B. SA - semnate de inculpatul T.E.I., existau doar la

avocatul P.L.

Cu

ocazia audierii sale, inculpatul T.E.I. a relatat că inculpatul E.F.A. s-a

oferit din proprie inițiativă să achite suma de 500.000.000 lei, fapt confirmat

și de avocatul P.L., sumă care a fost compensată la 10 octombrie 1999.

Din

verificările efectuate rezultă că, în cele 29 de zile de la încheierea contractului

și nici după data plății, avocatul nu a acordat asistență juridici SC I.M.B.

SA.

De

asemenea, avocatul P.L. nu a înregistrat în evidența contabilă a biroului suma

de 500.000.000 lei și în consecință nu s-a virat la bugetul de stat nici

impozitul aferent.

Față

de probele administrate în cauză, din care rezultă că SC R.I.E. SRL nu avea

lichidități, iar în realitate contractul de asociere în participațiune a fost

un act simulat, a rezultat din preluarea producției și a serviciilor care au

fost compensate. Faptul că SC R.I.E. SRL nu a fost în asociere cu SC I.M.B. SA

rezultă și din bilanțul contabil pe anul 2000 și actul de control întocmit de

Direcția Generală de Control Fiscal a sectorului 2 București.

Inculpații T.E.I. și Ș.D. au recunoscut că au aprobat încheierea

contractului și actele adiționale de facturare a producției neterminate dar nu

au cunoscut și nu au urmărit modul de stingere a obligațiilor reciproce.

S-a reținut, această susținere nu este de natură a-i exonera de

răspundere penală atâta vreme cât au făcut parte din Consiliul de

Administrație, organ deliberativ, conform Legii nr. 31/1990 și au fost în înțelegere

cu inculpata M.G.T.

Cu ocazia audierii sale la urmărirea penală, inculpatul C.A. a relatat

că inculpata M.G.T. nu i-a adus la cunoștință conținutul contractului de

asociere în participațiune, însă a recunoscut că a semnat ordinele de

compensare care cuprindeau facturi emise de cele două societăți, context în care

valori și bunuri alo SC I.M.B. SA au fost folosite și transferate în interesul

SC R.I.E. SRL.

Astfel, s-a apreciat că, faptele inculpatei M.G.T., care în perioada 18

octombrie - 21 martie 2000, în calitate de director economic la SC I.M.B. SA și

de director general în perioada 22 martie 2000 - 17 aprilie 2001 a aprobat

ordine de compensare pentru datorii inexistente ale SC I.M.B. SA către SC R.I.E.

SRL, a încheiat contractele de asociere în participațiune din 17 aprilie 2000

cu SC R.I.E. SRL și contractul din 22 septembrie 2000 cu SC S.I. SRL Brăila, pentru

a da aparența legalității relațiilor dintre societăți, însă, în realitate prin

încălcarea dispozițiilor legale privind evidența contabilă și trecerea la

refacturare, pe relația furnizor client, a trecut din patrimoniul SC I.M.B. SA

în patrimoniul SC R.I.E. SRL bani, valori și bunuri pe care le-a administrat,

în valoare totală de 59.453.193.272 lei întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată,

delapidare în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, prevăzute și

pedepsite de art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215

1

alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele

inculpaților T.E.l. și Ș.D., de a aproba contractul de asociere în

participațiune și acte adiționale de modificare a contractului, prin care

valori și bunuri ale SC I.M.B. SA au fost folosite și traficate în folosul SC R.I.E.

SRL, cauzând un prejudiciu de 50.549.595.304 lei întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă

continuată, prevăzute de art. 215

1

alin. (1), (2) C. pen. cu art. 41

alin. (2) C. pen.

Faptele

inculpatului C.A. care, în calitate de contabil șef al SC I.M.B. SA, în

perioada 10 mai 2000 - 5 martie 2001 a semnat ordine de compensare nelegale și

a dispus traficarea și folosirea banilor și bunurilor în interesul SC R.I.E. SRL,

cauzând SC I.M.B. SA un prejudiciu de 57.149.595.304 lei întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și

delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzute și

pedepsite de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 215

1

alin. (1) și (2) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen.

Faptele

inculpatului E.F.A., care în calitate de administrator-mandatat și director

general al SC R.I.E. SRL a determinat-o pe inculpata M.G.T. să încheie acte

juridice și contabile prin care valori și bunuri ale SC I.M.B. SA au fost

traficate, folosite și însușite de SC R.I.E. SRL, cauzând SC I.M.B. SA o pagubă

de 59.453.363.227 lei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de

instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri

sub semnătură privată, ambele în formă continuată., prevăzute de art. 25

raportat la art. 215 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290

alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a mai reținut că în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, de a

decapitaliza SC I.M.B. SA, inculpații M.G.T. și E.F.A. au încheiat actul

adițional din 15 decembrie 2000 prin care SC R.I.E. SRL a preluat datoriile

restante față de B.C.R. Brăila, conform contractului de credit din 5 martie 2000,

astfel că SC R.I.E. SRL devine unic debitor față de bancă, ca urmare a

substituirii efectuate potrivit art. 1028 C. civ.

În

schimbul preluării datoriei, SC I.M.B. SA a facturat producția neterminată,

totalizând cheltuielile de înființare a culturilor de grâu, orz și rapiță,

precum și a ogoarelor înființate în campania de toamnă a anului 2000.

În

această modalitate, inculpata M.G.T. a dispus trecerea în patrimoniul SC R.I.E.

SRL a sumei de 48.347.140.310 lei reprezentând valoarea producției neterminate a

anului agricol 2000-2001, la solicitarea inculpatului E.F.A., fără aprobarea

consiliului de administrație. Inculpata a dat dispoziție numitei G.I. și

înregistreze facturile din 19 decembrie 2000, deși inculpatul C.A. a avertizat

că operațiunea este ilegală și a refuzat viza de control financiar preventiv.

Audiați,

G.I. și C.A. au relatat că operațiunea a fost dispusă de inculpata M.G.T., care

a și semnat facturile, susținând că este legal.

În

realitate, inculpații M.G.T. și E.F.A. au urmărit crearea posibilității pentru

SC R.I.E. SRL de a încasa cea mai mare parte a subvențiilor de 1.000.000

lei/ha, în baza O.U.G. nr. 30/2001, precum și de a achita creditul cu dobândă

subvenționată în baza Legii nr. 165/1998.

În

acest mod, inculpatul a înșelat bugetul de stat cu suma de 38 miliarde lei,

subvenție acordată producătorilor agricoli și cu suma de 767.103.000 lei,

bonificație la dobândă, întreaga subvenție trebuia încasată de SC I.M.B. SA.

Astfel,

faptele inculpatului E.F.A. care, prin invocarea contractului de asociere din 17

aprilie 2000 - act simulat și prin întocmirea și folosirea unor acte nereale a

beneficiat de o bonificație la dobândă, de 767.103.000 lei, la achitarea

creditului de 20 miliarde lei, conform contractului de credit din 8 noiembrie 2000

cu B.C.R. Brăila și de suma de 38 miliarde lei, în baza O.U.G. nr. 30/2000

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune în formă

continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și uz

de fals, prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 291 C. pen.

În fine, s-a prevăzut că inculpatul E.F.A., în calitatea sa de

administrator al SC R.I.E. SRL a încasat în cursul anului 2000, drept

dividende, suma de 980.000.000 lei din credite contractate de la R.B. București,

B.C.R. - Sucursala Unirea, deși creditele au fost acordate de bănci pentru

derularea activităților curente, respectiv plata salariilor, servicii agricole,

motorină, îngrășăminte chimice, faptă care, în drept, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul

Teleorman inculpații Ș.D., T.E.I., C.A., M.G., E.F.A. și partea responsabilă civilmente

SC R.I.E. SRL București.

Prin Decizia penală nr. 824/ A din 27 octombrie 2005, Curtea de Apel

București a admis toate apelurile, a casat total sentința penală nr. 319 din 15

decembrie 2004 a Tribunalului Teleorman și a trimis cauza spre rejudecare,

întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate faptele săvârșite de

inculpatul E.F.A., între faptele acestuia și ale celorlalți inculpați existând o

legătură indisolubilă.

În fond, după casare, tribunalul a reținut următoarele.

Astfel,

din raportul de expertiză contabilă întocmit de experții R., I. și R. a

rezultat că, la data încheierii contractului de asociere, SC R.I.E. SRL avea în

cont, conform datelor din extrasele de cont, disponibilități bancare în lei: R.B.

- 964.111.186,0 lei; BC I.T. - 66.256.423,78 lei; B.C.R. - Sucursala Unirea - 52.611.917,19

lei, în total disponibilități în lei de 1.082.979.546, 03 lei și în valută:

Banca Ț.- 3654,69 DEM, BC T. - 54,47 DOLARI SUA și Banca T. - 100,60 DEM.

De

asemenea, a rezultat că din expertiza efectuată în cauză că, până le data de 17

ianuarie 2000, SC R.I.E. SRL avea încheiate contracte de comercializare a

contoarelor de gaze și nume, cu SC R. RA Mediaș - Sucursala de Distribuție a

Gazelor Naturale București, precum și de reparare a contoarelor de gaze, la 31

decembrie 2000, având de încasat creanțe de la partenerul de afaceri de

21.655.672.881 lei din care a încasat 21.571.173.936 lei.

Din declarația inculpatului E.F.A., dată la instanța de judecată,

rezultă că a considerat oportună încheierea acestui contract întrucât avea

anterior încheiat un contract și cu O. Râmnicu Vâlcea și prelua o parte din

datoriile acestei societăți către R., primind în schimb îngrășăminte, pentru

agricultură, astfel încât a dorit să le investească.

În consecință, intrarea SC R.I.E. SRL în asociere nu putea fi privită ca

fiind lipsită de orice posibilitate de susținere a cheltuielilor pe care le implica

asocierea, cu atât mai mult cu cât această societate avusese încheiat un

contract cu SC I.M.B. SA pe vremea cât directorul societății era B.G.,

inculpații cunoscându-l deja pe administratorul SC R.I.E. SRL înainte de a

încheia contractul în cauză.

Din

probele administrate, a rezultat că încheierea contractului a fost absolut

necesară, SC I.M.B. SA fiind la sfârșitul anului 1999, începutul anului 2000,

într-o situație financiară și contabilă, deosebit de grea.

Astfel, din

raportul de expertiză contabilă, întocmit în baza cercetării judecătorești, a

rezultat că, potrivit bilanțului contabil de la 31 decembrie 1999, SC I.M.B. SA

înregistra pierderi din exercițiul curent în sumă de 174.992.022 mii lei, la

care se adăugau pierderi din exercițiile precedente și neacoperite, în sumă de

161.134.133 mii lei. Datoriile totale acumulate în sumă de 448.974.699 mii lei,

depășeau valoarea totală a activelor (433.542.459 mii lei) ceea ce a făcut ca

SC I.M.B. SA să aibă patrimoniu negativ în sumă de 15.432.235 mii lei.

Datoriile totale ale SC I.M.B. SA erau de 9 ori mai mari decât creanțele

de încasat, la momentul respectiv SC I.M.B. SA fiind în incapacitate de plată.

S-au

mai arătat în raport că, la 31 decembrie 1999, SC I.M.B. SA avea credite

bancare pe termen mediu și lung nerambursate la scadență în sumă de 16.704.055

mii lei, datoriile față de furnizori erau de 59.871.543 mii lei față de

personal și asigurările sociale erau de 59.037.219 mii lei, față de stat și

alte instituții datoriile erau de28.014.925 mii lei.

Din

procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație a SC I.M.B. SA, din 21

aprilie 2000, rezultă că salariile la această societate erau neplătite din luna

decembrie 1999.

Faptul

că SC I.M.B. SA avea datorii mari, în perioada analizată, a rezultat și din

alte probe administrate în cauză.

Și

din raportul de expertiză întocmit de experții C. și A. a rezultat că, la 17

aprilie 2000, SC I.M.B. SA avea datorii mari către furnizori, ca de exemplu la

Depozitul P. - peste 16 miliarde lei, la C. peste 4 miliarde lei, la Rafinăria Dărmănești, peste 8 miliarde lei, la SC E. Brăila peste 5 miliarde lei, etc.

Situația

economico-financiară deosebit de grea, a rezultat și din raportul comisiei de

cenzori, întocmit la 19 iunie 2000 (vol. l A), în care se arată că, la

sfârșitul anului 1999. SC I.M.B. SA a înregistrat pierderi uriașe, că

societatea nu a achitat obligațiile față de furnizori încă din anul 1996,

datorită atât lipsei de disponibilități bănești dar și nerespectării

priorității în achitarea celor cu vechime mai mare, că datorită vechimii și

degradări: parcului de utilaje și mașini agricole, a fost necesară prestarea

unor servicii de către terți, care au închiriat SC I.M.B. SA tractoare,

combine, etc, cu consumuri și prețuri foarte ridicate și că, la sfârșitul

anului 1999, societatea a devenit insolvabilă.

S-a

mai arătat în acest raport că, în urma comparării datoriilor de 448.974.694 mii

lei, cu capitalul social de 289.232.455 mii lei rezultă că societatea era

decapitalizată.

Din

declarațiile inculpaților M.G.T.. Ș.D. și T.E.l., cu funcții de conducere la SC

I.M.B. SA, a rezultat, de asemenea că societatea, la momentul încheierii

contractului era într-o situație deosebit de grea, nu mai avea lichidități

pentru plata salariilor, muncitorii făceau repetate greve, energia electrică

era întreruptă pentru neplată, culturile erau sechestrate de creditori, iar pe

rolul instanțelor se aflau cereri pentru deschiderea procedurii falimentului.

Și

martorul T.L., director tehnic la SC I.M.B. SA a confirmat în declarația sa că,

situația economică a SC I.M.B. SA era grea. arătând că din totalul suprafeței

de teren a societății, circa 33.000 ha erau nearate și neînsămânțate, datorită

lipsei resurselor necesare.

Inculpații M.G.T. și Ș.D. au arătat că, nu au existat alte oferte de

asociere, dat fiind faptul că imaginea SC I.M.B. SA era deja negativă, fiind

cunoscută situația grea a acesteia.

În consecință, față de cele prezentate, instanța a apreciat că

inculpații au considerat în mod justificat că este necesară o asociere, pentru

continuarea activității în sectorul vegetal, iar faptul că nu au făcut

demersuri sau nu au dovedit că au făcut demersuri pentru a cunoaște bonitatea

SC R.I.E. SRL, nu conduce automat la concluzia că au urmărit fraudarea

intereselor SC I.M.B. SA prin această asociere.

De

altfel, bonitatea SC R.I.E. SRL a rezultat și din alte înscrisuri aflate la

dosar, în afara celor menționate, cum ar fi referatul întocmit de B.C.R. -

Sucursala Unirea București, întocmit cu ocazia verificării bonității acestei

societăți, în vederea acordării unor credite, la 27 iulie 2000 (vol. XI) din

care rezultă că, de la înființarea sa și până în momentul analizat în cauză SC

R.I.E. SRL a produs și comercializat către beneficiarii interni peste 250.000

contoare de gaz, către parteneri din Germania, că SC R.I.E. SRL avea contracte

de reparații cu SC D.S. București și SC D.N. SA Târgu Mureș, că la 04 iulie 2000

a câștigat o licitație pentru contractul cu SC D.S. SA, în valoare de 820.000

euro și la 13 iulie 2000 a încheiat contractul cu SC R.V. pentru derularea la

export a unor produse agricole în valoare de 362.400 DOLARI SUA.

O

altă faptă materială reținută în actul de sesizare în sarcina inculpaților, din

care se presupune că rezultă intenția de decapitalizare a societății de către

inculpați este aceea că, pe contract, inculpata M.G.T. a semnat în calitate de

director economic, nu de director general (ceea ce presupune că intenția de

fraudare era anterioară încheierii contractului) și că pentru încheierea

contractului nu a existat aprobarea Adunării Generale a Acționarilor, contrar dispozițiilor

art. 143 din Legea nr. 31/1990.

Din

probele administrate în cauză a rezultat că inculpata M.G.T. a fost

împuternicită de Consiliul de Administrație în ședința din 17 aprilie 2000, să

încheie acest contract, în calitatea sa de director general, iar faptul că în

acest contract aceasta apare în calitate de director economic nu are nici o

conotație penală și nu poate fi de natură a face dovada unei conspirații.

În

ceea ce privește faptul că acest contract nu a avut aprobarea Adunării Generale

a Acționarilor, instanța apreciază că o astfel de aprobare nu era necesară,

potrivit dispozițiilor art. 143 din Legea 31/1990.

Potrivit

acestui text de lege „administratorii vor putea să încheie acte juridice prin care

să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în

garanție bunuri aflate în patrimoniul societății a căror valoare depășește

jumătate din valoarea contabilă a activelor societății la data închiderii

actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a

acționarilor”, (textul de lege fiind cel aplicabil în varianta legii din 1998).

Prin

contractul de asociere în participațiune, SC I.M.B. SA nu a înstrăinat, nu a

închiriat și nu a adus în garanție bunuri din patrimoniu a căror valoare să

depășească jumătate din valoarea contabilă a activelor acestei societăți.

În cursul

derulării contractului, SC I.M.B. SA a înstrăinat către SC R.I.E. SRL animalele

(ovine și taurine) și în două rânduri producția cerealieră, însă, în nici un

caz, aceste înstrăinări nu au depășit jumătate din valoarea contabilă a

activelor SC I.M.B. SA, aceasta fiind de sute de miliarde.

Tot

astfel, SC I.M.B. SA a închiriat către SC R.I.E. SRL prin actul adițional din 24

aprilie 2000,4 nave și 4 bacuri pentru realizarea operațiunilor de traversare a

Dunării prin punctele Stanca și Gropeni, cu obligația pentru SC R.I.E. SRL de a

prelua prin transfer salariații de la acest punct de lucru și de a plăti o chirie

lunară de 30.000.000 lei.

Valoarea

acestor bunuri este de asemenea mică în raport cu valoarea tuturor activelor SC

I.M.B. SA și în nici un caz nu reprezintă jumătate din valoarea patrimoniului

SC I.M.B. SA, de sute de miliarde lei.

În consecință, nu era nevoie de aprobarea Adunării Generale a Acționarilor

pentru încheierea contractului de asociere.

Prin

contract, SC I.M.B. SA s-a obligat să aducă ca aport în asociere, și apoi a și

adus, în vederea înființării, întreținerii, recoltării și valorificării

producției vegetale, terenurile, mijloacele fixe, utilajele de care dispunea,

sediile de ferme, însă, în nici un caz acestea nu au fost înstrăinate ci doar

folosite în comun cu SC R.I.E. SRL în vederea realizării unor obiective în

comun, acestea nu au iești niciodată din patrimoniul SC I.M.B. SA ci, la

momentul rezilierii contractului au rămas în patrimoniul SC I.M.B. SA.

Amortizarea acestor bunuri, conform rapoartelor de expertiză R. ș.a. și

C. ș.a. a reprezentat aport al SC I.M.B. SA la asociere, fiind inclusă în

efortul financiar al SC I.M.B. SA.

În fine, instanța a mai reținut că și în măsura în care ar fi fost

necesară o asemenea aprobare și ea nu a existat, acest fapt nu poate avea

conotații penale decât în măsura în care, în coroborare cu ale acte sau fapte,

conduce la concluzia indubitabilă că inculpații nu au cerut aprobarea Adunării

Generale a Acționarilor, cu scopul vădit de a frauda interesele SC I.M.B. SA.

O

altă faptă materială reținută în actul de sesizare ca făcând dovada intenției

infracționale de a delapida patrimoniul SC I.M.B. SA în favoarea SC R.I.E. SRL

o constituie aceea că, inculpata M.G.T. și inculpatul T.E.l. au ținut secret

contractul de asociere în participațiune față de salariații SC I.M.B. SA.

Din

probele administrate în cauză, nu s-a confirmat această acuzație, toți cei implicați

în executarea contractului cunoscând despre existența lui.

Martora

G.L., consilier juridic la SC I.M.B. SA a arătat că a fost chemată de inculpata

M.G.T. pentru a se pronunța cu privire la legalitatea contractului de asociere

în participațiune, martora arătând că acest contract îndeplinea condițiile de

fond și de formă.

Martorul

T.L., director tehnic la SC I.M.B. SA a arătat în declarațiile sale că, deși nu

i s-a prezentat pentru studiu, contractul de asociere în participațiune, la

momentul întocmirii lui, în perioada imediat următoare, a cunoscut despre

încheierea contractului și a urmărit executarea acestuia doar cu privire la

atribuțiile sale, de a asigura cantitativ și calitativ operațiunile de

însămânțare, de tratare a recoltelor din punct de vedere chimic, etc.

Inculpatul

C.A., contabil șef la SC I.M.B. SA a arătat și chiar a încercat să-și formuleze

o serie de apărări pe faptul că nu a văzut contractul de asociere în

participatiune, însă, a cunoscut despre existența lui, exercitându-și atribuțiile

cu privire la acest contract.

A

arătat astfel, că împreună cu contabilul L.D. au fost chemați de inculpata M.G.T.,

în biroul acesteia, ocazie cu care li s-a adus la cunoștință că există acest

contract de asociere în participațiune și că evidența contabilă, conform

contractului, trebuie să fie ținută de SC I.M.B. SA, în contul „decontări cu

asociații”, arătând că, anterior, tot inculpata M.G.T., le-a spus că producția

va fi valorificată de asociatul SC R.I.E. SRL, pentru a nu fi sechestrată de

creditori, motiv pentru care au trecut la factura