ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 248/2026

Ședința publică din data de 19 februarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 666

1

C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 5198 din 16.12.2025, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite Judecătoriei Topoloveni.

În considerentele sentinței, instanța a reținut că sediul debitoarei este în afara țării și a declinat competenta de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite Judecătoriei Topoloveni potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza 2 C. proc. civ. față de domiciliul creditorului din Com. Bogați, jud. Argeș.

Prin sentința civilă nr. 158 din 21 ianuarie 2026, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul nr. x/2025, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență a fost suspendată din oficiu judecata cauzei și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivare, instanța a reținut că sediul debitoarei este în Mun. Târgoviște și în raport de dispozițiile art. 651 alin. (1) teza 1 C. proc. civ. a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite Judecătoriei Târgoviște.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Târgoviște și Judecătoria Topoloveni, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Topoloveni, pentru următoarele considerente:

Obiectul regulatorului de competență îl reprezintă stabilirea competenței teritoriale a instanței de judecată.

Prin cererea dedusă judecății, creditorul C., prin BEJ A., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu în temeiul art. 666 alin. (1) C. proc. civ., debitor fiind B..

În ceea ce privește competența teritorială în materia executării silite relevante sunt dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora instanța de executare este competentă prin raportare la trei categorii de situații: domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, la data sesizării organului de executare; dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului; și dacă acesta din urmă nu se află în țară, sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În cauză, instanța supremă constată că Judecătoria Topoloveni în mod greșit a reținut incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., întrucât sediul debitoarei este în Malta, fiind lipsit de relevanță sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la mandatarul D. S.R.L. din Mun. Târgoviște, Bulevardul x, județul Dâmbovița.

În consecință, Înalta Curte constată că, în raport cu sediul debitoarei din afara țării, devin incidente dispozițiile art. 651 alin. (1) teza 2 C. proc. civ. și față de domiciliul creditorului din Com. Bogați, jud. Argeș, Judecătoria Topoloveni este competentă să încuviințeze executarea silită.

Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (2) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Topoloveni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Topoloveni.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2026.