ÎCCJ, Decizia nr. 83/2017
ÎCCJ, Decizia nr. 83/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia civilă nr.
83/2017
Asupra
admisibilității în principiu a recursului de față, în
conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată
următoarele:
La data de 7 decembrie 2016, a fost
înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție -
Completul de 5 judecători recursul declarat de A. împotriva Deciziei
nr. 1482 din
camera de consiliu de la 7 septembrie 2016 și a tuturor hotărârilor
pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
I civilă, în Dosarul nr. x/2/2015
prin care s-a respins, ca
inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 48/F
din 30 martie 2016 a Curții de Apel București , secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
În temeiul
dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C.
proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de
atac deduse judecății în speță.
Analizând
recursul în condițiile art. 493 alin. (1) și (5) C. proc. civ.,
Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru
considerentele ce se succed.
Potrivit art.
129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor
judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public
pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.
Conform art. 457
alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este
supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în
condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de
mențiunile din dispozitivul ei”.
În raport cu
principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei
căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui
control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de
exercitarea acesteia în condițiile legii.
În
speță, însă, se constată că aceste condiții nu
sunt îndeplinite.
Astfel,
Completul de 5 Judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva Deciziei
nr. 1482 din camera de consiliu de la 7 septembrie 2016, prin care secția I
civilă, s-a pronunțat tot asupra unui recurs declarat de A.
Având în
vedere dispozițiile art. 7, pe cele ale art. 493 alin. (5) și pe cele
ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ.; întrucât, în speță, recursul
vizează o decizie pronunțată de către secția I
civilă, a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
într-un recurs exercitat împotriva unei hotărâri care, potrivit
dispozițiilor imperative ale art.
493 alin. (5)
C. proc. civ.,
nu era
supusă niciunei căi de atac
, nemaiputând fi supusă
reformării și dat fiind faptul că recurenta a uzat deja de calea
de atac prevăzută de lege, recursul dedus judecății este
inadmisibil.
Recunoașterea
unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea
procesuală, constituie o încălcare a principiului
legalității, consacrat expres de dispozițiile art. (7) C. proc.
civ., precum și a principiului constituțional al egalității
în fața legii și a autorităților și, din acest motiv,
apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele
procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și
soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege
sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin.
(2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind
sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești
pronunțate cu nesocotirea lor.
Așadar,
în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, cu referire la
existența unei hotărâri determinate de legea procesuală ca fiind
susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea
acestei căi de atac, recursul declarat de
A.
nu poate fi
primit.
În
consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge
recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei
nr. 1482 din camera
de consiliu de la 7 septembrie 2016 și a tuturor hotărârilor
pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
I civilă, în Dosarul nr. x/2/2015.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 13 martie 2017.