ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 575/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

formulată, reclamantul I.V. a solicitat învestirea cu formulă executorie a

sentinței nr. 194 din data de 14 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.

365/42/2011, anexând copia adresei din 04 august 2011 a Curții de Apel Ploiești

- Biroul de Informare și Relații Publice.

Prin

Încheierea din 24 august 2011 Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și

contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de învestire cu formulă

executorie a sentinței nr. 194 din data de 14 iunie 2011 pronunțată de Curtea

de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ și fiscal, în Dosarul

nr. 365/42/2011, formulată de reclamantul I.V., în contradictoriu cu Guvernul

României, A.N.R.P. și C.C.S.D.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I.V., susținând că este

netemeinică și nelegală.

Înalta

Curte de Casație și Justiție, la termenul din 29 noiembrie 2011, constatând

lipsa nejustificată a părților, a dispus suspendarea judecării cauzei, în

temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Datorită

faptului că, până la data de 3 decembrie 2012, nici una dintre părți nu a

solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură,

Înalta Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu

citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în

temeiul art. 248 (1) C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă

a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an” iar potrivit art. 249 C.

proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut

în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.

Având

în vedere și prevederile dispozițiilor art. 250 alin. (1) C. proc. civ.,

potrivit cărora cursul perimării este suspendat atâta timp cât dăinuiește

suspendarea judecării, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 244,

dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.

Astfel, după încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul

perimării va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se și timpul

scurs înaintea suspendării.

Cum

în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe și nici de

a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249-251 C. proc. civ.,

urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ.,

constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat V.I. împotriva Încheierii din 24 august 2011 a Curții de Apel

Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 5 februarie 2013.