ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3365/2013

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Brezoi la data de 21 februarie 2013 reclamanta SC G. SRL a contestat procesul verbal

din 31 ianuarie 2011 emis de C.N.A.D.N.R. SA.

Prin încheierea din data de 18 februarie

2012 Judecătoria Brezoi a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul pe cale administrativă

Judecătoriei Sibiu spre competentă soluționare.

În motivare, instanța a reținut aplicarea

dispozițiilor art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele

măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea

punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., raportat la

art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului

de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost modificată

prin Legea nr. 2/2013, Judecătoria Sibiu fiind instanța în circumscripția căreia

se află sediul petentei.

Investită prin declinare, Judecătoria Sibiu

a pronunțat sentința nr. 1421 din 4 aprilie 2013, prin care a declinat competența

de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei Brezoi, a constatat

ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut

că locul în care s-a săvârșit fapta, și anume, pe DN 7 km 188+900 m, S., județul

Vâlcea, se află în circumscripția Judecătoriei Brezoi și potrivit art. 32 alin.

(2) din O.G. nr. 2/2001 plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție

este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta

respectivă.

Mai reține instanța și că deși competența

în materia contravențiilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002 a fost modificată prin

art. III din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind C. proc. civ. (în continuare, Legea nr. 2/2013), fiind competentă judecătoria

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul, conform

noului introdus art. 101 din O.G. nr. 15/2002, totuși aceste dispoziții sunt aplicabile

plângerilor contravenționale introduse ulterior intrării în vigoare a acestei modificări,

și anume, abia începând cu data de 15 februarie 2013, regula în materia aplicării

în timp a normelor de procedură fiind cea înscrisă în art. 24 C. proc. civ. (2010),

conform căruia "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor

și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", coroborat

cu art. 25 alin. (2) C. proc. civ. (2010), conform căruia "procesele în curs

de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua

să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început".

Analizând conflictul de competență,

Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cererii de chemare în judecată

îl constituie plângerea contravențională împotriva procesului verbal din 31 ianuarie

2011 emis de C.N.A.D.N.R. SA, act din care rezultă că fapta a fost săvârșită în

localitatea S., aflată pe raza județului Vâlcea.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (2)

din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, așa cum a fost

modificată, plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei

în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

În speță, contravenția a fost săvârșită

pe raza unei localități din județul Vâlcea, aflată în circumscripția teritorială

a Judecătoriei Brezoi, așa încât competența de soluționare a cauzei aparține acestei

instanțe, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 iunie 2013.