ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3293/2013

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Brezoi la data de 2 februarie 2012, reclamantul C.I.E. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA C., anularea procesului verbal de contravenție din 11

ianuarie 2012, cu consecința anulării sancțiunilor aplicate prin acesta.

Prin încheierea din 19 februarie 2013 pronunțată

în dosarul nr. 778/198/2012, Judecătoria Brezoi, a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, secția civilă, reținând că, potrivit

art. XXIII alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii

nr. 134/2010 privind C. proc. civ. raportat la art. 10

1

din O.G. nr.

15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua

de drumuri naționale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/01.02.2013,

competența de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare

a contravenției aparține instanței de la domiciliul petentului, în speță, Judecătoria

Sibiu.

Prin sentința civilă nr. 2503 din 04

aprilie 2013, pronunțată în același dosar, Judecătoria Sibiu, secția civilă, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, a constatat

ivit conflictul negativ și a înaintat cauza către I.C.C.J., reținând că din procesul-verbal

de constatare a contravenției

prevăzute de art. 8 alin.

(1) din O.G. nr. 15/2002, a rezultat că locul săvârșirii contravenției se află pe

DN 7 km 188+900 m S., județul Vâlcea, ce se află în circumscripția teritorială a

Judecătoriei Brezoi, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (2) din

O.G. nr. 2/2001, conform cărora competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal

de contravenție pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002

aparține instanței în circumscripția căreia a fost săvârșită fapta. În cauză nu

sunt aplicabile dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, pe de o parte, întrucât

prezenta plângere contravențională a fost introdusă anterior acestei modificări,

fiind guvernată de legea veche, iar pe de altă parte, pentru că se referă la procesele

din materia contenciosului administrativ și fiscal, iar nu la cele din materie contravențională.

Înalta Curte, competentă să soluționeze

conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, pentru argumentele ce succed:

În

raport de obiectul cauzei, respectiv plângere contravențională

formulată împotriva unui proces - verbal de constatare și sancționare a contravenției

întocmit pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispozițiile

O.G. nr. 2/2001, respectiv, cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere

O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competența soluționării plângerii aparține

judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

În

stabilirea instanței competentă teritorial a soluționa prezenta

plângere contravențională, problema care se ridică în speță este de a stabili dacă

modificările aduse prin art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea

se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul, sunt aplicabile.

Se observă că norma de competență teritorială,

derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă în secțiunea a 2-a

a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea și completarea unor acte normative

în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal,

legiuitorul făcând deci distincția între cele două materii.

Coroborând sediul materiei cu dispozițiile

art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Cap. III Dispoziții tranzitorii și finale,

se reține că acestea se referă numai la procesele în materia contenciosului administrativ

și fiscal nu și la cele în materie contravențională.

Prin urmare, atâta vreme cât art. XXIII

nu cuprinde dispoziții tranzitorii exprese vizând competența teritorială în materie

contravențională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora rezultă că

prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute

după intrarea în vigoare a legii.

Or, în speță, plângerea contravențională

a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv, la 25 ianuarie

2012, instanța legal învestită fiind cea de la locul săvârșirii contravenției.

În considerarea celor ce preced, având

în vedere că locul săvârșirii contravenției a fost DN 7 kml88+900m, S., județul

Vâlcea, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Brezoi, competența soluționării

plângerii contravenționale revine, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, Judecătoriei

Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei

Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

12 iunie 2013.