Hill împotriva Regatului Unit

A doua secțiune DECIZIE PRIVIND ADMINISIBILitatea cererii nr. 28006/02 de Ian HILL împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă la 9 decembrie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președintele Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence, Secțiunea Grefier Având în vedere cererea depusă la 1 martie 2001, având în vedere decizia parțială din 6 mai 2003, după ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dl Ian Hill, este un național britanic care s-a născut în 1948 și trăiește în Leicester. El a fost reprezentat în fața Curții de către Royds Rdw, avocati din Londra.

Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whowersley al Oficiului Externo și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 19 aprilie 1998. La 14 iunie 2001, reclamantul a solicitat beneficiile văduvelor. La un timp mai târziu, reclamantul a fost informat că cererea sa a fost neautorizată. Reclamantul nu a apelat pe măsură ce a considerat sau a fost recomandat că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu există astfel de beneficii de securitate socială sunt plătite văduvilor în temeiul legislației Regatului Unit.

Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 26, CEDO 2002-IV, și Runkee și White v. Regatul Unit , nr. 42949/98 §§ 40-41, 25 iulie 2007. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns că legislația britanică de securitate socială a discriminat împotriva lui din motive de sex, în încălcarea articolului 14 din Convenție, luată în conjuncție atât cu art. 8 din Convenție, cât și cu art. 1 din Protocolul nr. 1. La 20 august 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o scrisoare care solicită reclamantului să prezinte dovezi privind dacă a depus o cerere în septembrie 2000. La 26 septembrie 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o altă scrisoare prin poștă înregistrată care a afirmat că, cu excepția cazului în care el a prezentat informațiile necesare până la 10 octombrie 2008, Curtea ar lua în considerare eliminarea restului cererii din lista pentru lipsa de interes.

La 16 octombrie 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o altă scrisoare prin poștă înregistrată, în care se spune că, deoarece nu a fost primit niciun răspuns, Curtea ar considera să ia în considerare supunerea cazului din lista sa. Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, Curtea consideră că reclamantul nu intenționează să își continue cererea. În plus, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. În consecință, restul cererii ar trebui eliminat din lista de cauze a Curții.

Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să atace restul cererii din lista cazurilor sale. Președintele grefierului Lawrence Early Lech Garlicki

FOURTH SECTION

FINAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 28006/02 by Ian HILL against the United Kingdom The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 9 December 2008 as a Chamber composed of: Lech Garlicki, President , Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judges , and Lawrence Early, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 1 March 2001, Having regard to the partial decision of 6 May 2003, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Ian Hill, is a British national who was born in 1948 and lives in Leicester. He was represented before the Court by Royds Rdw, solicitors in London. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office.

A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant's wife died on 19 April 1998. On 14 June 2001 the applicant applied for widows' benefits. Some time later, the applicant was informed that his claim had been disallowed. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefit was payable to widowers under United Kingdom law.

B. Relevant domestic law The domestic law relevant to this application is set out in Willis v. the United Kingdom, no. 36042/97, §§ 14 ‑ 26, ECHR 2002-IV, and Runkee and White v. the United Kingdom , no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007. COMPLAINT The applicant complained that British social security legislation discriminated against him on grounds of sex, in breach of Article 14 of the Convention taken in conjunction with both Article 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. THE LAW On 20 August 2008 the Registry of the Court sent the applicant's representative a letter requesting the applicant to submit evidence as to whether he had made a claim in September 2000. The applicant's representative did not reply.

On 26 September 2008 the Registry of the Court sent the applicant's representative another letter by registered mail stating that unless he submitted the required information by 10 October 2008, the Court would consider striking out the remainder of the application from the list for lack of interest. The applicant's representative did not reply. On 16 October 2008 the Registry of the Court sent the applicant's representative another letter by registered mail stating that since no reply had been received the Court would consider striking the case out of its list. The applicant's legal representative has not contacted the Court since on the matter. In the light of the above, in accordance with Article 37 § 1 (a) of the Convention, the Court considers that the applicant does not intend to pursue his application.

Furthermore, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols which require the continuation of the examination of the application. Accordingly, the remainder of the application should be struck out of the Court's list of cases. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the remainder of the application out of its list of cases. Lawrence Early Lech Garlicki Registrar President