CtEDO 09.12.2008 Auto

HILL v. THE UNITED KINGDOM

RESPONDENT
GBR
HOTĂRÂRE
09.12.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
HILL v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

A doua secțiune DECIZIE PRIVIND ADMINISIBILitatea cererii nr. 28006/02 de Ian HILL împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă la 9 decembrie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președintele Nicolas Bratza, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence, Secțiunea Grefier Având în vedere cererea depusă la 1 martie 2001, având în vedere decizia parțială din 6 mai 2003, după ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dl Ian Hill, este un național britanic care s-a născut în 1948 și trăiește în Leicester. El a fost reprezentat în fața Curții de către Royds Rdw, avocati din Londra. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whowersley al Oficiului Externo și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 19 aprilie 1998. La 14 iunie 2001, reclamantul a solicitat beneficiile văduvelor. La un timp mai târziu, reclamantul a fost informat că cererea sa a fost neautorizată. Reclamantul nu a apelat pe măsură ce a considerat sau a fost recomandat că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu există astfel de beneficii de securitate socială sunt plătite văduvilor în temeiul legislației Regatului Unit. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 26, CEDO 2002-IV, și Runkee și White v. Regatul Unit , nr. 42949/98 §§ 40-41, 25 iulie 2007. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns că legislația britanică de securitate socială a discriminat împotriva lui din motive de sex, în încălcarea articolului 14 din Convenție, luată în conjuncție atât cu art. 8 din Convenție, cât și cu art. 1 din Protocolul nr. 1. La 20 august 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o scrisoare care solicită reclamantului să prezinte dovezi privind dacă a depus o cerere în septembrie 2000. La 26 septembrie 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o altă scrisoare prin poștă înregistrată care a afirmat că, cu excepția cazului în care el a prezentat informațiile necesare până la 10 octombrie 2008, Curtea ar lua în considerare eliminarea restului cererii din lista pentru lipsa de interes. La 16 octombrie 2008, Registrul Curții a trimis reprezentantului reclamantului o altă scrisoare prin poștă înregistrată, în care se spune că, deoarece nu a fost primit niciun răspuns, Curtea ar considera să ia în considerare supunerea cazului din lista sa. Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, Curtea consideră că reclamantul nu intenționează să își continue cererea. În plus, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. În consecință, restul cererii ar trebui eliminat din lista de cauze a Curții. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să atace restul cererii din lista cazurilor sale. Președintele grefierului Lawrence Early Lech Garlicki

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă