AFFAIRE MYASHEV c. BULGARIE

RESPONDENT

BGR

HOTĂRÂRE

08.01.2009

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable;Violation de l'article 13 - Droit à un recours effectif

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE MYASHEV c. BULGARIE (CtEDO, 2009)

HUDOC · oficial

CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA PENTRU MYASHEV c. BULGARIE Cerere nr. 43428/02) HOTĂRÂREA STRASBURG 8 ianuarie 2009 DEFINIF 08/04/2009 Această hotărâre poate suferi modificări de formă. În cauza Myashev c. Bulgaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care se află într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Rait Martus, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefevre, Zdravka Kalaydjieva, judecători, și Claudia Westerdiek, graffière de sectiune După ce a deliberat în camera consiliului la 2 decembrie 2008, a fost adoptat la această dată, la originea cauzei se află o cerere (n 43428/02) îndreptată împotriva Republicii Bulgaria și al cărei resortisant al acestui stat, Ivan Krastev Myashev ( La 12 noiembrie 2002, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 18 decembrie 2006, președintele secțiunii a decis să comunice cererea guvernului. După cum permite articolul Õ 3 din Convenție, s-a decis, de asemenea, ca Curtea să se pronunțe în același timp cu privire la admisibilitate și la fond. La 21 iulie 1992, în timpul unei altercații cu un vecin, reclamantul a scos o pușcă pe care o avea în posesia sa pentru a-l amenința pe acesta. În urma intervenției unui polițist municipal, la 14 septembrie 1992 a fost confiscată arma. La 14 septembrie 1992, Parchetul Districtului Plovdiv a deschis o instrucțiune penală pentru posesie ilegală de armă. La 22 iulie 1993, reclamantul a fost acuzat de posesie de arme de foc fără autorizație și interogat. La 5 octombrie 1998, i s-a dat în judecată o nouă acuzație pentru același caz de acuzare. Trei martori au fost interogați. La 4 decembrie 1998, Parchetul a fost rejudecat în instanță. O primă audiere pe fond a avut loc în fața Tribunalului Districtual Plovdiv la 25 februarie 1999. La tribunalul din 19 mai 1999, tribunalul a constatat că au existat contradicții cu privire la perioada în care arma fusese deținută în mod ilegal și a retrimis cauza la instanța preliminară. 10. Dosarul a fost retrimis la tribunal în 2002, fără a se efectua acte suplimentare de luare a deciziilor. Reclamantul indică faptul că, în cursul anului 2004 a fost găsit vinovat și condamnat la o vârtej de lev (0,50 euro). Recurentul susține că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum a fost formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) dacă orice acuzație în materie penală îndreptată împotriva sa este întemeiată. 12. Cu privire la admisibilitate13, Curtea constată că acest Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (a se vedea, printre multe altele, Pelioire și Sassi c. Franța [GC], n 25444/94, § 67, CEDH 1999-II). 15. În ceea ce privește durata care trebuie luată în considerare, Curtea arată că, chiar dacă o anchetă ar fi fost deschisă, reclamantul nu pare să fi fost conștient de urmăririle penale înainte de 22 iulie 1993, când a fost examinat și interogat cu privire la fapte. Astfel, această dată poate fi considerată începutul perioadei în litigiu. Procedura s-a încheiat la o dată care nu a fost precizată în 2004. Prin urmare, a durat mai mult de 10 ani pentru procedura de judecată preliminară și o instanță judiciară. 16. Curtea constată că cauza, care se referea la deținerea ilegală a unei arme, pare a fi un lucru puțin complex. Comisia constată că, pe parcursul unor perioade considerabile (1993-1998 și apoi 1999-2002), procedura a rămas la punctul mort fără a se efectua niciun act de procedură sau de judecată; în plus, nu există niciun element care să permită concluzia că aceste întârzieri ar fi cauzate de comportamentul reclamantului. 17. În concluzie, având în vedere elementele aflate în posesia sa și criteriile menționate mai sus, Curtea consideră că durata procedurii în speță nu a răspuns la cerința privind termenul rezonabil 18. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1). II. Reclamantul se plânge, de asemenea, de lipsa unei căi de atac efective în dreptul intern pentru a se plânge de durata excesivă a unei proceduri penale. Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate, are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. 20. Curtea arată că acest litigiu este legat de cel examinat mai sus și, prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil. 22. Aceasta reamintește că la art. 13 se asigură o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligației, impusă prin art. 6 alineatul (1), de a auzi cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDH 2000 XI. Curtea a constatat deja în cauze anterioare împotriva Bulgariei că que que quiil n , nr. 45964/99, § 74, 16 noiembrie 2006 Kirov c. Bulgaria, n 5182/02, § 81, 22 mai 2008). Aceasta nu consideră că este necesar să se ajungă la o concluzie diferită în cazul de față. 23. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 24. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Tribunalul nu a luat poziție în această privință. 27. Curtea consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral cert. Având în vedere circumstanțele din speță și acționând în mod echitabil, aceasta îi acordă 2 000 EUR în acest scop. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 28. Reclamantul solicită, de asemenea, 2 500 EUR pentru onorariile de avocat angajat pentru procedura în fața Curții. 29. În acest sens, nu s-a luat nici o poziție în acest sens. 30. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care sunt stabilite realitatea lor, necesitatea lor și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță, având în vedere elementele aflate în posesia sa și criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 600 EUR și acordul acordat reclamantului. Interese moratoriu 31. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURTEA, LA L pe care partea pârâtă trebuie să o plătească reclamantului în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Convenție, 2 000 EUR (două mii EUR) pentru daune morale și 600 EUR (șase cenți) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, pentru a fi convertite în levuri bulgare la rata aplicabilă la data regulamentului și pentru a crește orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Prezentat în limba franceză și comunicat în scris la 8 ianuarie 2009, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Modulul Președinte