Zalek împotriva Poloniei

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE Cererea nr. 25356/06 prezentată de Jacek ŻALEK împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), reunită la 17 februarie 2009 într-o cameră compusă din: Nicolas Bratza, președinte, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători, și Lawrence Early, grefier de secțiune, Având în vedere cererea sus-menționată, introdusă la 23 iunie 2006, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei reglementări amiabile a cauzei. După deliberare, pronunță următoarea decizie: ÎN FAPT Reclamantul, domnul Jacek Żalek, este un resortisant polonez, născut în 1973 și cu domiciliul la Białystok. Guvernul polonez („Guvernul”) este reprezentat de agentul său, domnul Jakub Wołąsiewicz, din cadrul ministerului Afacerilor Externe.

Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 30 septembrie 2001, reclamantul, consilier municipal la momentul faptelor, a angajat o procedură pe baza unui act de acuzare privat (prywatny akt oskarżenia). El a acuzat un alt om politic că a mințit declarând la radio că persoana interesată ar fi perturbat funcționarea sediului regional al biroului de campanie al candidatului său în cursul campaniei electorale prezidențiale. Până la 15 iunie 2004, data primei ședințe, tribunalele din Białystok și din Varșovia s-au pronunțat asupra chestiunii competenței lor în materie. 12 ședințe au fost stabilite în fața tribunalului de district din Białystok, dintre care 3 au fost anulate din cauza absenței părții puse sub acuzare.

La 29 aprilie 2005, tribunalul de district a pronunțat o încetare a urmăririi, dar a acordat daune și dobânzi reclamantului. La 27 octombrie 2005, tribunalul regional a confirmat decizia pronunțată în primă instanță în ceea ce privește fondul. La 20 octombrie 2005, reclamantul a angajat în fața curții de apel o procedură întemeiată pe legea din 2004 și urmărind să constate o durată excesivă a procedurii. La 1 decembrie 2005, curtea de apel a trimis partea procedurii care s-a desfășurat în fața tribunalului de district la tribunalul regional și a conchis în absența unui termen excesiv în ceea ce privește procedura în fața tribunalului regional. La 21 decembrie 2005, tribunalul regional s-a pronunțat asupra părții procedurii care s-a desfășurat în fața tribunalului de district.

El a conchis în absența unei durate excesive după intrarea în vigoare a legii din 2004, recunoscând totodată întârzieri înainte de această dată.

CAPĂT DE CERERE

Invocând art. 6 §1 din Convenție, reclamantul se plânge de durata procedurii. ÎN DREPT La 19 noiembrie 2008, Curtea a primit de la Guvern următoarea declarație: „Subsemnatul, Jakub Wołąsiewicz, agent al Guvernului, declar că guvernul polonez oferă să îi plătească domnului Jacek Żalek suma de 5.000 zloți polonezi[1] în vederea unei reglementări amiabile a cauzei având la origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă eventual aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 §1 din Convenția europeană a Drepturilor Omului.

În lipsa unei reglementări în termenul menționat, Guvernul se angajează să plătească, începând cu expirarea acestuia și până la reglementarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această plată va valora reglementare definitivă a cauzei.” La 7 ianuarie 2009, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de partea reclamantă: „Subsemnatul, Jacek Żalek, reclamantul, notez că guvernul polonez este pregătit să îmi plătească suma de 5.000 PLN în vederea unei reglementări amiabile a cauzei având la origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă eventual aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 §1 din Convenția europeană a Drepturilor Omului. Începând cu expirarea termenului menționat și până la reglementarea efectivă a sumei în cauză, se va plăti o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Accept această propunere și renunț, de altfel, la orice altă pretenție împotriva Poloniei în legătură cu faptele aflate la originea cererii menționate.

Declar cauza reglementată definitiv.” Curtea ia act de reglementarea amiabilă la care au ajuns părțile. Aceasta consideră că ea se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale, și nu detectează, de altfel, niciun motiv care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 §1 in fine din Convenție). În consecință, se cuvine să se radieze cauza de pe rol. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să radieze cererea de pe rol. Lawrence Early, Grefier Nicolas Bratza, Președinte [1] Aproximativ 1200 EUR.

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 25356/06 présentée par Jacek ŻALEK contre la Pologne La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 17 février 2009 en une chambre composée de : Nicolas Bratza, président, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, juges, et de Lawrence Early, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 23 juin 2006, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire. Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Jacek Żalek, est un ressortissant polonais, né en 1973 et résidant à Białystok. Le gouvernement polonais (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. Jakub Wołąsiewicz, du ministère des Affaires Etrangères.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 30 septembre 2001, le requérant, conseiller municipal à l’époque des faits engagea une procédure sur la base d’un acte d’accusation privé ( prywatny akt oskarżenia ). Il accusa un autre homme politique d’avoir menti en déclarant à la radio que l’intéressé avait perturbé le fonctionnement du siège régional du bureau de campagne de son candidat au cours de la campagne électorale présidentielle. Jusqu’au 15 juin 2004, date de la première audience, les tribunaux de Białystok et de Varsovie statuèrent sur la question de leur compétence en la matière. 12 audiences furent fixées devant le tribunal de district de Białystok, dont 3 furent annulées à cause de l’absence de la partie mise en cause.

Le 29 avril 2005, le tribunal de district rendit un non- lieu mais octroya des dommages et intérêts au requérant. Le 27 octobre 2005, le tribunal régional confirma la décision rendue en première instance quant au fond. Le 20 octobre 2005, le requérant engagea devant la cour d’appel une procédure fondée sur la loi de 2004 et tendant à constater une durée excessive de la procédure. Le 1 er décembre 2005, la cour d’appel renvoya la partie de la procédure qui s’est déroulée devant le tribunal de district au tribunal régional et conclut à l’absence de délai excessif quant à la procédure devant le tribunal régional. Le 21 décembre 2005, le tribunal régional statua sur la partie de la procédure qui s’est déroulée devant le tribunal de district.

Il conclut à l’absence de durée excessive après l’entrée en vigueur de la loi de 2004, tout en reconnaissant des retards avant cette date. GRIEF Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de la durée de la procédure. EN DROIT Le 19 novembre 2008, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je soussigné, Jakub Wołąsiewicz, agent du Gouvernement, déclare que le gouvernement polonais offre de verser à M. Jacek Żalek la somme de 5 000 zlotys polonais [1] en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable.

Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendu conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. » Le 7 janvier 2009, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante : « Je soussigné, Jacek Żalek, le requérant, note que le gouvernement polonais est prêt à me verser la somme de 5 000 PLN en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme.

Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendu conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Pologne à propos des faits à l’origine de ladite requête.

Je déclare l’affaire définitivement réglée. » La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Lawrence Early Nicolas Bratza Greffier Président [1] Environ 1200 EUR.