2ra-625/25 — Repararea prejudiciului material

La 11 noiembrie 2020, Cioban Roman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Bideac, intervenient accesoriu CA „Asterra Grup” SA cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 13 iunie 2020, în timp ce Roman Cioban se deplasa cu automobilul personal de model Audi A6 prin satul Iliciovca, raionul Florești, o bovină ce aparținea pârâtei Bideac Victoria, care era priponită de o parte a drumului pe marginea carosabilului, cu lanțul i-a deteriorat partea din față a automobilului ce aparținea lui Roman Cioban, cauzându-i o pagubă materială în sumă de 10 430 lei.

Evidențiază că, la 13 iunie 2020, la Unitatea de gardă a Inspectoratului de Poliție Florești, a fost înregistrată informația telefonică din partea lui Cioban Roman cu privire la acest accident. Urmare a informației telefonice, la fața locului s-au deplasat colaboratorii de poliție, iar în urma investigației efectuate s-a constatat că, la 13 iunie 2020 în timp ce Roman Cioban se deplasa cu automobilul personal de model Audi A6 prin satul Iliciovca, r-nul Florești, bovina ce aparținea Victoriei Bideac, cu lanțul cu care era priponită, i-a deteriorat partea din față a automobilului.

Precizează că, potrivit explicațiilor Victoriei Bideac, la 13 iunie 2020, deținând 4 bovine, le-a dus și le-a priponit la marginea satului Iliciovca, r-nul Florești, iar ce s-a întâmplat pe parcursul zilei nu cunoaște, dar câteodată bovinele pot să mai treacă strada.

Invocă faptul că, Cioban Roman s-a adresat la evaluatorul SRL „Expert Centru” pentru a efectua evaluarea costului de manoperă, pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația autovehiculului accidentat de model Audi A6. Despre efectuarea evaluării a fost înștiințată Bideac Victoria, care a recepționat înștiințarea la 12 august 2020.

Notează că, urmare a efectuării evaluării a fost întocmit Raportul nr. 0708/20-D privind evaluarea costului de manoperă, pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația autovehiculului accidentat de 1 model Audi A6, potrivit căruia costul pentru lucrările de restabilire a automobilului deteriorat alcătuiesc suma de 10 430 lei.

Prin urmare, s-a solicitat încasarea sumei de 10 430 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 martie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a admis integral acțiunea. S-a încasat de la Bideac Victoria, în beneficiul lui Cioban Roman, prejudiciul cauzat de bovină în sumă de 10430 (zece mii patru sute treizeci) lei. S-a încasat de la Bideac Victoria, în beneficiul lui Cioban Roman, cheltuieli pentru efectuarea evaluării și întocmirea Raportului Nr. 0708/20-D, în mărime de 1300 (una mie trei sute) lei, cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 5000 (cinci mii) lei și 12 (doisprezece lei, 15 bani) pentru expedierea scrisorii recomandate, iar în total suma de 6312 (șase mii trei sute doisprezece lei, 15 bani). S-a încasat de la Bideac Victoria, în beneficiul Statului, taxa de stat în sumă de 312 (trei sute doisprezece lei, 90 bani).

La 07 martie 2024, Bideac Victoria a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 05 martie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, iar la 30 iulie 2024 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 05 martie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu adoptarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea de apel declarată de Bideac Victoria prin intermediul avocatului Kornacker Gabriela și s-a menținut fără modificări hotărârea din 05 martie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești. S-a încasat de la Bideac Victoria, în beneficiul lui Cioban Roman, suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică supurate în instanța de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil, care constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componenta delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția, care și constituie condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.

Respectiv, în condițiile în care, la caz, indubitabil se constată fapta ilicită manifestată prin deteriorarea părții din față a automobilului de model Audi A6 de bovina ce aparține Victoriei Bideac cu lanțul cu care era priponită bovina (vaca) la marginea satului Iliciovca, r-nul Florești, instanța de apel a conchis că, reclamantul Cioban Roman este îndreptățit să pretindă la repararea prejudiciului material cauzat în 2 condițiile întrunirii cumulative a tuturor elementelor constitutive ale răspunderii delictuale civile.

Cu referire la argumentul apelantei precum că, încheierea din 15 iunie 2020 a ofițerului de sector nu ar constitui autoritate de lucru judecat, deoarece din conținutul acesteia rezultă lipsa vinovăției pârâtei, Colegiul civil a notat că, deși potrivit încheierii în cauză s-a constatat că în acțiunile pârâtei nu sunt întrunite elementele constitutive ale vreunei infracțiuni prevăzute de Codul penal și lipsesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de Codul contravențional, este indicat faptul că pentru recuperarea prejudiciului material, Cioban Roman este în drept să se adreseze în instanța de judecată, ceea ce ultimul a și făcut.

Argumentele apelantului/pârât precum că, există contradicții între declarațiile reclamantului/intimat cu privire la locul concret al pretinsului accident, au fost apreciate critic de către instanța de apel, or atât din cererea de chemare în judecată, cât și din plângerea și explicația reclamantului reiese indubitabil că, reclamantul se deplasa pe drumul din sat. Iliciovca, raionul Florești și în toate cazurile reclamantul a fost consecutiv în declarațiile sale.

Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că, potrivit actelor anexate la dosar se constată că, urmare a faptului că bovina/vaca din proprietatea Victoriei Bideac, priponită de o parte a carosabilului a traversat carosabilul pe cealaltă parte, a întins lanțul cu care era priponită de-a curmezișul carosabilului, care venind în impact cu automobilul a provocat deteriorarea unor părți ale automobilului.

Cu referire la argumentul apelantei precum că, nu s-a efectuat cercetarea locului accidentului, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a menționat că, la 13 iunie 2020, la aceeași dată când a avut loc accidentul, a fost întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, fiind anexate fotografii ale locului accidentului și a automobilului deteriorat.

În aceeași ordine de idei instanța de apel a respins criticate apelantei precum că nu s-a demonstrat faptul că anume bovina pârâtei i-a provocat reclamantului prejudiciul pretins, or potrivit explicației Victoriei Bideac din 15 iunie 2020, rezultă cert că ultima are în proprietate patru vaci, pe care de ani de zile le priponește pe imașul din localitatea Iliciovca, raionul Florești și la 13 iunie 2020, la fel vacile au fost priponite pe marginea drumului. Mai mult ca atât, dânsa a mai declarat că uneori bovinele pot să mai treacă strada.

Prin urmare, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond, potrivit căreia persoana care deține paza juridică a animalului răspunde pentru prejudiciul cauzat indiferent de vinovăția sa, deoarece 3 art. 2014 Cod Civil nu conține o reglementare specială privind posibilitatea acesteia de a proba contrariul, spre a înlătura temeiurile răspunderii. În situația în care prejudiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat activității profesionale, de întreprinzător sau obținerii de mijloace pentru întreținerea proprietarului, legiuitorul instituie prezumția de vinovăție a acestuia. Proprietarul se poate exonera de răspundere în acest caz dovedind că a manifestat grija cuvenită pentru supravegherea animalului și cu toate acestea dauna s-a produs.

Subsecvent, instanța de apel a notat că, pârâta prin înscrisurile prezentate nu a justificat că animalul este folosit pentru obținerea mijloacelor pentru întreținere. Or, legiuitorul în unul dintre aceste cazuri a instituit prezumția de vinovăție, însă, totodată, nu a exclus obligația proprietarului de a proba faptul că a manifestat grija cuvenită pentru supravegherea animalului.

Deopotrivă, dat fiind faptul că, pentru a fi angajată răspunderea delictuală este necesară existența unui prejudiciu cauzat de către animal, precum și ca animalul să se afle în paza juridică a persoanei de la care se pretinde plata despăgubirilor, instanța de apel a menționat că, pârâta este responsabilă de plata prejudiciului material. La acest capitol, faptul producerii prejudiciului prin deteriorarea automobilului a fost pe deplin demonstrat prin raportul Nr. 0708/20-D privind evaluarea costului de manoperă, pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația autovehiculului accidentat de marca Audi A6, din care rezultă concluzia finală a costului total privind reparația automobilului în sumă de 10 430 (zece mii patru sute treizeci lei) (f. d. 36-45).

Iar, argumentul apelantei precum că a fost încălcată procedura de evaluare a costului manoperei și pieselor de schimb al automobilului avariat, instanța de apel a constatat că, potrivit raportului Nr.0708/20- D privind evaluarea costului de manoperă, pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația autovehiculului accidentat de marca Audi A6, care este anexat la materialele cauzei, lucrările de evaluare au fost efectuate conform stării obiectului la 13 august 2020, iar alegațiile apelantului fiind complet eronate.

La 25 august 2025, Bideac Victoria a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, fiind exprimat dezacordul cu angajarea răspunderii delictuale civile ale pârâtei în circumstanțele speței. 4

În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Referitor la art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, consolidarea sau schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, recurenții nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica. Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu interpretări divergente ale normelor de drept, în cazurile similare.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către Bideac Victoria conține obiecții de fapt și de drept similare circumstanțelor expuse în fața instanței de fond și de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în modul corespunzător, iar în rezultat respinse.

Completul de judecată notează că, instanțele ierarhic inferioare just au constatat întrunirea elementelor răspunderii delictuale civile în condițiile speței, și anume: fapta ilicită, prejudiciul, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția Victoriei Bideac. Or, 6 aceasta nu a manifestat grija cuvenită pentru supravegherea animalului și nu se poate exonera de răspundere în acest caz.

Totodată, recurentul nu se poate limita la o simplă reiterare a circumstanțelor de fapt și/sau a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Completul menționează că, în cazul din speță circumstanțele cauzei au fost analizate și apreciate de către instanța de apel în modul corespunzător, care nu au fost combătute de către Bideac Victoria în cerere de recurs.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,