2ra-557/25 — Repararea prejudiciului moral și biologic

La 05 iunie 2024, Mitrofan Mariana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Purice Igor cu privire la repararea prejudiciului moral și biologic.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 24 septembrie 2020, aproximativ la ora 12:10, pârâtul Purice Igor, deplasându-se cu autoturismul Mercedes prin satul Voloave, r-nul Soroca, a încălcat intenționat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, având un comportament agresiv, încălcând regulile de conducere preventivă a efectuat în mod intenționat manevre succesive neconforme cu Regulamentul numit. Acțiunile ilegale ale pârâtului au fost încadrate în baza art. 2411 alin. (1) din Codul contravențional, fiind întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție. La momentul săvârșirii faptei descrise pârâtul nu a conștientizat că conduce un mijloc de pericol sporit, care poate produce consecințe grave. Astfel, la efectuarea manevrelor respective a acostat și a lovit cu caroseria autoturismului pe reclamanta Mitrofan Mariana, iar mama acesteia - Zabrian Tatiana, a fost nevoită să sară peste obstacole pentru a nu fi lovită de autoturism. Astfel, acțiunile ilegale ale pârâtului au fost constatate prin act judecătoresc de dispoziție, care a devenit definitiv și nu mai poate fi supus căilor de atac, cele constatate obținând autoritate de lucru judecat.

Invocă faptul că, pârâtul la momentul săvârșirii acțiunilor sale delicvente (contravenției), își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările acestora, a admis în mod conștient survenirea acestor urmări, a lovit cu autoturismul pe reclamanta Mitrofan Mariana, provocându-i dureri fizice de la lovitura cu autoturismul, prin care a cauzat acesteia vătămări corporale neînsemnate, aceste vătămări fiind constatate prin actele judecătorești de dispoziție și confirmate prin raportul de constatare nr. 202029P0437 din 25.09.2020. Raportul de constatare descris a fost întocmit de specialistul, medic-legist, Nicolae Rusu, din cadru Secției Clinică Medico-legală Soroca. Reclamantei fiindu-i cauzate frică, teamă, retrăiri și alte dureri psihice, acele temeri mai sunt prezente și astăzi. În 1 urma acestor suferințe psihice, a fost nevoită să-și schimbe regimul normal de activitate zilnică și regimul de muncă.

Notează că, la momentul comiterii delictului de către pârât în privința reclamantei, ultima era în perioadă de alăptare a copilului nou născut, acesta tot fiind expus la stresuri și schimbarea mediului, datorită faptului că reclamanta a fost nevoită ulterior să se deplaseze la instituțiile de drept și alte instituții abilitate, ceea ce a cauzat suferințe psihice îndelungate.

Precizează că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2021, a fost constatat faptul că în rezultatul conducerii agresive săvârșite de pârât, au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate reclamantei Mitrofan Mariana, respectiv și dureri fizice, iar acțiunile pârâtului puteau duce la consecințe grave pentru reclamantă sau pentru alte persoane aflate în apropiere, astfel în cadrul examinării cauzei civile din speță, instanța civilă trebuie să examineze aceste circumstanțe, prin prisma constatărilor instanței respective.

Prin urmare, s-a solicitat încasarea sumei de 60 000 (șaizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat, sumei de 15 000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul biologic cauzat, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat de Purice Igor, în beneficiul Marianei Mitrofan, suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiune s-a respins ca neîntemeiată.

La 16 octombrie 2024, Mitrofan Mariana, reprezentată de avocatul Sandu Serghei a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, iar la 02 decembrie 2024 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea parțială a hotărârii din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în partea în care pretențiile au fost respinse, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 25 martie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins apelul declarat de Mitrofan Mariana, reprezentată de avocatul Sandu Serghei și s-a menținut hotărârea din 10 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe.

Astfel, potrivit probatoriului cauzei s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul central) din 04 martie 2021, Purice Igor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 2411 alin. (1) din Codul contravențional și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 40 (patruzeci) unități convenționale, echivalentul a 2000 (două mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an (f. d. 8-11).

Prin această hotărâre judecătorească s-a constatat că, Purice Igor, la 24 septembrie 2020, în jurul orelor 12:10, intenționat, încălcând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, a condus automobilul de model Mercedes, prin satul Voloave, raionul Soroca, având un comportament agresiv, efectuând în mod intenționat manevre succesive neconforme cu RCR, astfel încălcând prevederile pct. 33 lit. d) subpct. 3) din Legea nr. 131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier. Pe faptul dat, la 28 septembrie 2020, de către inspectorul superior al IP Soroca, Zubatîi Andrei, în privința lui Purice Igor a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție MAI05051352, calificând acțiunile făptuitorului în baza art. 2411 alin. (1) Cod contravențional.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 mai 2021, s-a respins recursul declarat de către avocatul Ghidirim Daniel, în interesele lui Purice Igor, împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 04 martie 2021, hotărârea respectivă fiind menținută fără modificări.

Suplimentar, prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 mai 2021 s-a stabilit că, în rezultatul acțiunilor persoanei atrase la răspundere contravențională, Purice Igor, ce au constat în manifestarea unui comportament agresiv, conducând automobilul prin manevre succesive neconforme Regulamentului Circulației Rutiere, Mitrofan Mariana a fost lovită la mâna dreaptă, ultimei fiindu-i cauzată vătămare corporală neînsemnată, fapt stabilit prin raportul de constatare nr. 202029P0437 din 25 septembrie 2020, potrivit căruia, în rezultatul examinării medico- legale a Marianei Mitrofan s-a constatat câte o excoriație pe fața posterioară a mânii drepte și pe fața posterioară a degetului cinci, care s-au produs prin mecanism de lovire și fricțiune cu sau de un obiect contondent, posibil din 24 septembrie 2020 și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f. d. 14, 16).

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, instanța de fond întemeiat a conchis ca fiind constatat incontestabil prin hotărârile judecătorești irevocabile, adoptate în cauza contravențională (care au valoarea lucrului judecat - res judicata) că, prin acțiunile sale delictuale descrise supra, Purice Igor, cu vinovăție, a cauzat vătămări corporale neînsemnate Marianei Mitrofan, și anume: câte o excoriație pe fața posterioară a mânii drepte și pe fața posterioară a degetului cinci, care s-au produs prin mecanism de lovire și fricțiune. 3

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a statuat că, noțiunea de prejudiciu biologic se deduce din prevederile art. 19 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia prejudiciul biologic presupune pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman.

Respectiv, pentru antrenarea răspunderii delictuale ca urmare a cauzării prejudiciului biologic, urmează a fi întrunite următoarele condiții: modificarea aspectului exterior, adică a caracteristicilor morfologice ale persoanei; reducerea eficienței psiho-fizice, adică diminuarea posibilității de utilizare a propriului corp; reducerea capacităților sociale, adică a aptitudinii de afirmare a persoanei în mediul ambiant prin relaționare cu și/sau alți indivizi; pierderea sau reducerea capacității generale de muncă; pierderea sau lezionarea dreptului de a alege în mod liber meseriei sau profesiei; depunerea unui efort major în desfășurarea propriei activității, fără pierderea sau reducerea câștigului realizat.

În acest context, instanța just a conchis că, nu orice vătămare a integrității corporale sau a sănătății acordă dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciului biologic, ci doar acele vătămării care duc la pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman descrise supra.

Instanța de apel a remarcat faptul că, în speță, Mitrofan Mariana pretinde repararea prejudiciului biologic ca urmare a vătămării corporale manifestate prin o excoriație pe fața posterioară a mânii drepte și o excoriație pe fața posterioară a degetului cinci, care potrivit raportului de constatare nr. 202029P0437 din 25 septembrie 2020 se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Prin urmare, instanța de fond întemeiat a concluzionat că, vătămările corporale depistate și constatate la Mitrofan Mariana nu duc la pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman, motive pentru care acesteia nu i-a fost cauzat un prejudiciu biologic. Respectiv, reieșind din circumstanțe, pârâtul/intimat nu poate purta răspundere civilă delictuală în acest sens (pentru cauzarea prejudiciului biologic).

Într-o altă ordine de idei instanța de apel a menționat că, potrivit dreptului civil, prin prejudiciu moral se înțeleg suferințele psihice sau fizice cauzate prin acțiuni sau omisiuni, care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparțin persoanei, inclusiv integritatea fizică și psihică. Prejudiciile delictuale pot fi clasificate în prejudicii cauzate personalității fizice și în prejudicii cauzate personalității afective.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a dedus că răspunderea pentru prejudiciul moral are un caracter compensator, ce urmează a fi determinat de către instanța judecătorească, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei, ținându-se cont de persoana 4 reclamantului și de măsura în care această compensație poate să-i aducă satisfacție echitabilă.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se i-a obligatoriu în considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire, ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, ținând cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite ca să asigure efectiv o compensare suficientă, fiind menținut echilibrul între daunele efectiv cauzate și suma acordată, instanța de fond just s-a expus asupra pretenției privind încasarea prejudiciului moral, aceasta fiind admisă parțial, fiind încasat de la pârâtul Purice Igor în beneficiul reclamantei Mitrofan Mariana suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. Or, suma de 60.000 (șaizeci mii) lei, pretinsă de reclamantă, cu titlu de daună morală, reprezintă o sumă exagerată.

La 07 august 2025, Mitrofan Mariana, reprezentată de avocatul Sandu Serghei a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25 martie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, fiind exprimat dezacordul cu cuantumul sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral, precum și cu respingerea pretenției de reparare a prejudiciului biologic.

În drept, s-au invocat prevederile art. 430, 431, art. 432 alin. (1) lit. a), e), art. 437 și art. 445 din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința. 5

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. 6

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Invocând temeiul prevăzut la art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, interpretarea legii contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, recurentul nu a indicat nici o hotărâre a instanței supreme care ar fi fost încălcată de către instanța de apel. Simpla afirmație, nesusținută de jurisprudență relevantă și aplicabilă cauzei, nu poate constitui un temei de recurs valabil.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către Mitrofan Mariana conține obiecții de fapt și de drept similare circumstanțelor expuse în fața instanței de fond și de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în modul corespunzător, iar în rezultat respinse.

Totodată, recurentul nu se poate limita la o simplă reiterare a circumstanțelor de fapt și/sau a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Completul menționează că, în cazul din speță circumstanțele cauzei au fost analizate și apreciate de către instanța de apel în modul corespunzător, care nu au fost combătute de către Mitrofan Mariana în cerere de recurs.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanțelor 7 ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,