Couderc și Hachette Filipacchi Associes împotriva Franței (III)

Secțiunea a cincea Cerere nr. 40454/07 prezentată de Anne-Marie COUDERC și HACHETTE FILIPACCHI AsOCIES împotriva Franței, introdusă la 24 august 2007 EXPOSAT DE FAPT, recurentele sunt societatea Hachette Filipacchi Asociați, persoană juridică franceză al cărei sediu este în Levallois-Perret și M. Anne Marie Couderc, resortisantă franceză născută în 1950. Ele sunt societatea editorială și, respectiv, directoarea de publicare a ziarului "Hebdomadar Paris-Match." Ele sunt reprezentate în fața Curții de către M.-C. de Percin, avocat la Paris. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de recurente, pot fi rezumate după cum urmează. Publicarea în litigiu și procedura în Germania În ediția sa nr. 2920 din 5 mai 2005 a publicat un interviu cu M. C., care îl prezenta pe fiul său A. ca fiind născut din relațiile sale intime cu Albert Grimaldi, prințul Monaco.

Anunțat pe coperta revistei sub titlul Albert din Monaco: A., copilul secret Acest articol a fost urmat de revelațiile dlui C. C. în ziarul britanic Daily Mail din 3 mai 2005. Informația preluată de mai multe mass-media franceză și străină a avut loc, de asemenea, o publicație a interviului și a fotografiilor în litigiu în ziarul german Bunte din 4 mai 2005. După ce a atribuit în avans acest săptămânal în vederea interzicerii oricărei noi publicații, domnul Grimaldi a fost desființat prin hotărârea din 19 iulie 2005 a Tribunalului Regional (Landgericht) din Fribourg, confirmată la 18 noiembrie 2005 de către instanța de apel (Oberlandesgericht) din Karlsruhe.

Instanțele germane au invocat dreptul public la informare cu privire la interesele M. Grimaldi pentru protecția vieții sale private, având în vedere calitatea sa de suveran și interesul pentru problema descendenților săi de sex masculin, atunci când o modificare a regulii care interzice unui copil natural să pretindă tronul monegasc nu ar fi de exclus. Curtea de Karlsruhe interzice publicarea unei fotografii reprezentând domnul Grimaldi în compania domnului M. C., care nu a fost preluată de către hebdomadodarul Paris-Match la 6 iulie 2005, domnul Grimaldi a recunoscut oficial copilul. Procedura în fața instanțelor franceze Prin actul din 19 mai 2005, dl Grimaldi le-a numit pe recurente în fața Tribunalului de Mare Instanță din Nanterra, în temeiul articolelor 8 din Convenție, 9 și 1382 din Codul civil, în scopul de a obține despăgubiri pentru prejudiciile care ar fi fost aduse vieții sale private și imaginii sale prin publicarea articolului menționat anterior.

La 29 iunie 2005, Tribunalul a acceptat cererea, acordându-i domnului. Grimaldi 50 000 EUR daune-interese și dispune publicarea condamnării, sub penalitate și pe cheltuiala societății editoriale, pe întreaga pagină de copertă a revistei sub titlul Recurentele au răspuns apelului la această hotărâre, obținând suspendarea executării provizorii. Pe fond, instanța de apel a Versailles a confirmat hotărârea pronunțată, în special cele 50 000 EUR daune-interese pronunțate prin Hotărârea din 24 noiembrie 2005 de modificare numai a modalităților de publicare judiciară, care nu mai trebuia să mai menționeze "d" și trebuia să se refere la o treime din pagina de acoperire.

Astfel, Curtea a dispus publicarea în primul număr care urmează să fie publicat în termen de opt zile de la comunicarea hotărârii judecătorești, sub pedeapsa cu plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 15 1 000 EUR per număr de întârziere, d mai mult de o panglică în fundal alb care acoperă partea terță inferioară a paginii de acoperire a următorului text Prin hotărârea Curții din Versailles care confirmă hotărârea pronunțată de Tribunalul de Mare Instanță din Nanterra, Hachette Filipacchi Associates a fost condamnată pentru încălcarea vieții private și a dreptului la fast-food al lui Albert II din Monaco în numărul 2920 din data de 5 mai 2005 al ziarului Paris Meci într-un articol intitulat "Albert de Monaco: A. L Această comunicare a fost publicată pe coperta numărului 2955 al ziarului la data de 5 ianuarie 2006, sub observația următoarei redactări: Albert de Monaco: Adevărul condamnat.

Paris Match a dezvăluit existența fiului său, A. Justiția sancționează libertatea de informare. Presa internațională reacționează și ne susține. Recurentele au formulat un recurs în casație.

În memoriul lor amplificativ, acestea au excitat, printre altele, o încălcare a articolului 10 din Convenție, din moment ce dezvăluirea paternității domnului Grimaldi se referea la viața publică și era justificată de necesitățile de informare din cauza funcțiilor de la … Prin hotărârea pronunțată la 27 februarie 2007, Curtea de Casație a respins recursul în special pe motivul că orice persoană, indiferent de rangul său, nașterea sa, averea sa, funcțiile sale prezente sau viitoare are dreptul la respectarea vieții sale private Pe de o parte, hotărârea arată că, la data lansării articolului, existența și filiația copilului erau necunoscute publicului, că, pe de altă parte, Constituția Principatului exclude faptul că, născut în afara căsătoriei, el poate avea acces la tron, situație în care, de altfel, concluziile societății nu susțineau nici să fie în dezbatere în societățile franceze sau monegasce, nici să fie studiat de publicarea în litigiu și, în cele din urmă, că articolul cuprinde numeroase digresiuni asupra circumstanțelor întâlnirii și legăturii doamnei C. și prințul Albert, motivele acestuia la anunțul sarcinii și comportamentul său ulterior față de copil ; că, având în vedere aceste constatări și mai exact,

instanța de apel a luat în considerare absența oricărui fapt de actualitate ca orice dezbatere de interes general pe care informația legitimă a publicului ar fi justificat-o că ar fi fost luată în considerare în momentul publicării în litigiu Pe de altă parte, publicarea de fotografii care reprezintă o persoană pentru a ilustra evoluțiile atentatoare la viața sa privată îi subminează în mod necesar dreptul de a-și respecta imaginea. Invocând art. 10 din Convenție, recurentele se plâng că condamnarea pronunțată împotriva lor constituie o interferență nejustificată în exercitarea libertății lor de informare.

Acestea susțin în special că publicul are dreptul de a fi informat cu privire la anumite aspecte ale vieții private a persoanelor publice, în special cu privire la toate faptele care ar putea contribui la o dezbatere de interes general referitoare la personalități politice în exercitarea funcțiilor lor oficiale (hotărârea Von Hannover c. Germania, nr. 59320/00, 24 iunie 2004). Recurentele invocă calitatea de suveran al dlui Grimaldi, precum și interesul pe care îl are chestiunea succesiunii sale în contextul unui principat ereditar, o modificare a regulii constituționale care interzice succesiunea unui copil natural care nu este exclus. Recurentele susțin, de asemenea, că sancțiunile pronunțate sunt disproporționate în ceea ce privește un mediu de informare care a fost urmărit numai pentru informații difuzate la nivel mondial.

Ele consideră că măsura de publicare judiciară este contrară Rezoluției nr. 1165 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei din 26 iunie 1998. Condamnarea recurentelor constituie o interferență în exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare garantat prin art. 10 din Convenție În la

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 40454/07 présentée par Anne-Marie COUDERC et HACHETTE FILIPACCHI ASSOCIES contre la France introduite le 24 août 2007

EXPOSÉ DES FAITS

EN FAIT Les requérantes sont la société Hachette Filipacchi Associés, personne morale de droit français dont le siège est à Levallois-Perret, et M me Anne ‑ Marie Couderc, ressortissante française née en 1950. Elles sont respectivement la société éditrice et la directrice de publication de l’hebdomadaire Paris-Match . Elles sont représentées devant la Cour par M e M.-C. de Percin, avocat à Paris. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérantes, peuvent se résumer comme suit. 1. La publication litigieuse et la procédure en Allemagne L’hebdomadaire Paris-Match , dans son édition n o 2920 datée du 5 mai 2005, publia une interview de M me C. présentant son fils A. comme né de ses relations intimes avec M. Albert Grimaldi, prince de Monaco.

Annoncé en couverture du magazine sous le titre « Albert de Monaco : A., l’enfant secret », l’article de dix pages intitulé « A., c’est le fils d’Albert, dit sa mère » comportait plusieurs photographies représentant M. Grimaldi aux côtés de M me C. ou de l’enfant. Cet article faisait suite aux révélations de M me C. dans le quotidien britannique Daily Mail du 3 mai 2005. L’information reprise par plusieurs médias français et étrangers donna également lieu à une publication de l’interview et des photographies litigieuses dans l’hebdomadaire allemand Bunte du 4 mai 2005. Ayant assigné en référé cet hebdomadaire afin d’interdire toute nouvelle publication, M. Grimaldi fut débouté par jugement du 19 juillet 2005 du tribunal régional (Landgericht) de Fribourg, confirmé le 18 novembre 2005 par la cour d’appel (Oberlandesgericht) de Karlsruhe.

Les juridictions allemandes firent prévaloir le droit du public à l’information sur les intérêts de M. Grimaldi à la protection de sa vie privée, eu égard à sa qualité de souverain et à l’intérêt de la question de sa descendance masculine dès lors qu’une modification de la règle interdisant à un enfant naturel de prétendre au trône monégasque ne serait pas à exclure. La cour de Karlsruhe interdit la publication d’une photographie représentant M. Grimaldi en compagnie de M me C., laquelle n’a pas été reprise par l’hebdomadaire Paris-Match . Le 6 juillet 2005, M. Grimaldi reconnut officiellement l’enfant.

2. La procédure devant les juridictions françaises Par acte du 19 mai 2005, M. Grimaldi assigna les requérantes devant le tribunal de grande instance de Nanterre, sur le fondement des articles 8 de la Convention, 9 et 1382 du code civil, aux fins d’obtenir réparation des atteintes qui auraient été portées à sa vie privée et à son image par la publication de l’article précité. Le 29 juin 2005, le tribunal fit droit à la demande, octroyant à M. Grimaldi 50 000 euros de dommages-intérêts et ordonnant la publication de la condamnation, sous astreinte et aux frais de la société éditrice, sur l’intégralité de la page de couverture du magazine sous le titre « Condamnation judiciaire de Paris Match à la demande du Prince Albert II de Monaco ». Ledit jugement était assorti de l’exécution provisoire.

Les requérantes interjetèrent appel de ce jugement, obtenant la suspension de l’exécution provisoire. Sur le fond, la cour d’appel de Versailles confirma le jugement déféré, notamment les 50 000 euros de dommages-intérêts prononcés, par arrêt du 24 novembre 2005 modifiant uniquement les modalités de la publication judiciaire, laquelle ne devait plus mentionner d’intitulé et devait porter sur le tiers de la page de couverture.

La cour ordonna ainsi la publication dans le premier numéro à paraître dans les huit jours de la signification de l’arrêt, sous peine d’une astreinte de 15 000 euros par numéro de retard, d’un bandeau sous fond blanc couvrant le tiers inférieur de la page de couverture du texte suivant : « Par arrêt de la cour d’appel de Versailles confirmant le jugement rendu par le tribunal de grande instance de Nanterre, la société Hachette Filipacchi Associés a été condamnée pour avoir porté atteinte à la vie privée et au droit à l’image d’Albert II de Monaco dans le numéro 2920 daté du 5 mai 2005 du journal Paris Match dans un article intitulé ‘Albert de Monaco : A. L’enfant secret.’ » Ce communiqué fut publié sur la couverture du numéro 2955 de l’hebdomadaire en date du 5 janvier 2006, sous le commentaire de la rédaction suivant : « Albert de Monaco : La vérité condamnée.

Paris Match avait révélé l’existence de son fils, A. La justice sanctionne la liberté d’informer. La presse internationale réagit et nous soutient. » Les requérantes formèrent un pourvoi en cassation. Dans leur mémoire ampliatif, elles excipèrent notamment d’une violation de l’article 10 de la Convention, dès lors que la révélation de la paternité de M. Grimaldi concernait la vie publique et était justifiée par les nécessités de l’information en raison des fonctions de l’intéressé, souverain d’une principauté pratiquant la transmission héréditaire.

Par un arrêt rendu le 27 février 2007, la Cour de cassation rejeta le pourvoi aux motifs notamment : « que toute personne, quel que soit son rang, sa naissance, sa fortune, ses fonctions présentes ou à venir a droit au respect de sa vie privée ; que l’arrêt relève d’une part que, à la date de la parution de l’article, l’existence et la filiation de l’enfant étaient inconnues du public, que d’autre part, la Constitution de la principauté exclut que, né hors mariage, il puisse accéder au trône, situation que, du reste, les conclusions de la société ne soutenaient ni être en débat dans les sociétés française ou monégasque, ni être étudiée par la publication litigieuse, et, enfin, que l’article comportait de nombreuses digressions sur les circonstances de la rencontre et de la liaison de Mme C. et du prince Albert, les réactions de celui-ci à l’annonce de la grossesse et son comportement ultérieur à l’égard de l’enfant ; qu’au vu de ces constatations et énonciations, la cour d’appel a exactement retenu l’absence de tout fait d’actualité comme de tout débat d’intérêt général dont l’information légitime du public aurait justifié qu’il fût rendu compte au moment de la publication litigieuse ; que par ailleurs,

la publication de photographies représentant une personne pour illustrer des développements attentatoires à sa vie privée porte nécessairement atteinte à son droit au respect de son image. » GRIEF Invoquant l’article 10 de la Convention, les requérantes se plaignent de ce que la condamnation prononcée à leur encontre constitue une ingérence injustifiée dans l’exercice de leur liberté d’information.

Elles soutiennent notamment que le public a le droit à être informé de certains aspects de la vie privée des personnes publiques, notamment de tous faits susceptibles de contribuer à un débat d’intérêt général se rapportant à des personnalités politiques dans l’exercice de leurs fonctions officielles (arrêt Von Hannover c. Allemagne , n o 59320/00, 24 juin 2004). Les requérantes invoquent la qualité de souverain de M. Grimaldi ainsi que l’intérêt que revêt la question de sa succession dans le contexte d’une principauté héréditaire, une modification de la règle constitutionnelle interdisant la succession d’un enfant naturel n’étant pas à exclure. Les requérantes allèguent également que les sanctions prononcées sont disproportionnées s’agissant d’un média d’information qui a été seul poursuivi pour une information diffusée à l’échelle mondiale.

Elles estiment que la mesure de publication judiciaire est contraire à la résolution n o 1165 de l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe du 26 juin 1998.

QUESTIONS AUX PARTIES

La condamnation des requérantes constitue-t-elle une ingérence dans l’exercice de leur droit à la liberté d’expression garanti par l’article 10 de la Convention ? Dans l’affirmative, cette ingérence était-elle « prévue par la loi », vise ‑ t ‑ elle un but légitime et est-elle « nécessaire dans une société démocratique » au sens du paragraphe 2 de l’article 10 ?