- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 10 martie 2009
- Stat pârât
- SRB
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Mitrev și alții împotriva Serbiei
Traducere în română Auto
SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 13757/06 de către Slavčo MITREV și alții împotriva Serbiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 10 martie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, judecători și Françoise Elens-Passos, secretar adjunct al secțiunii Având în vedere cererea depusă la 28 martie 2006, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, dl Slavčo Mitrev (primul reclamant), dna Jelena Mitrev (al doilea reclamant) și dl Miodrag Mitrev (al treilea reclamant) sunt resortisanți sârbi născuți în 1928, 1927 și, respectiv, 1951, și locuiesc în Bujanovac.
Guvernul sârb (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dl S. Carić. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 noiembrie 1984, reclamanții au depus o cerere de infracțiune civilă împotriva unei terțe părți. După doi mandatari, la 19 ianuarie 2006 a cincea Curte Municipală ( Opštinski sud ) la Belgrad a respins cererea reclamanților. La 17 februarie 2006, reclamanții au apelat și acțiunea este în prezent în așteptare în fața Curții de District ( Okružni sud ) de la Belgrad. COMPLAINT În temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, reclamanții s-au plâns cu privire la lungimea excesivă a procesului lor civil.
HOTĂRÂREA La 9 octombrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Serbiei propune să plătească ex gratie 4.000 de euro Slavčo, Jelena și Miodrag Mitrev în comun, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu moral, suferită ca urmare a întârzierii procedurale interne, precum și a costurilor și cheltuielilor, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plățile vor constitui rezoluția finală a cazului pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
Plățile interne ale reclamanților vor fi luate în considerare de către tribunalele sârbe și nu vor fi afectate de această declarație.” Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamanți: „Notăm că Guvernul Serbiei este pregătit să ne plătească ex grația suma de 4.000 de euro în comun, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului ... Acceptăm propunerea și renunțăm la orice nouă afirmații împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri.
Declarăm că acest lucru constituie rezoluția finală a ... [reclamanții] ... Hotărârile interne sunt luate în considerare de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mod separat de către instanțe sârbe și nu sunt afectate de prezenta declarație.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazul. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate, de către majoritate, să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri.
Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului
SECOND SECTION
DECISION Application no. 13757/06 by Slavčo MITREV and others against Serbia The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 10 March 2009 as a Chamber composed of: Françoise Tulkens, President, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 28 March 2006, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants, Mr Slavčo Mitrev (the “first applicant”), Ms Jelena Mitrev (the “second applicant”) and Mr Miodrag Mitrev (the “third applicant”) are Serbian nationals who were born in 1928, 1927 and 1951, respectively, and live in Bujanovac.
The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 19 November 1984 the applicants filed a civil trespass claim against a third party. Following two remittals, on 19 January 2006 Fifth Municipal Court ( Opštinski sud ) in Belgrade rejected the applicants' claim. On 17 February 2006 the applicants appealed and the proceedings are currently pending before the District Court ( Okružni sud ) in Belgrade. COMPLAINT Under Article 6 § 1 of the Convention, the applicants complained about the excessive length of their civil suit.
THE LAW On 9 October 2008 the Court received the following declaration from the Government: “I declare that the Government of Serbia offer to pay ex gratia 4,000 euros to Slavčo, Jelena and Miodrag Mitrev jointly with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. This sum, which is to cover any non-pecuniary damage, suffered as a result of domestic procedural delay, as well as the costs and expenses, will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.
In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case pending before the European Court of Human Rights. The applicants' domestic claims shall be considered by the Serbian courts separately and are not affected by this declaration.” The Court received the following declaration signed by the applicants: “We note that the Government of Serbia are prepared to pay us ex gratia the sum of 4,000 euros jointly with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights ... We accept the proposal and waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application.
We declare that this constitutes the final resolution of ... [the applicants'] ... case pending before the European Court of Human Rights. The ... [the applicants'] ... domestic claims shall be considered by the Serbian courts separately and are not affected by this declaration.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously by a majority Decides to strike the application out of its list of cases.
Francoise Elens-Passos Françoise Tulkens Deputy Registrar President