Timofeiev și alte 144 cauze împotriva Rusiei

Rezoluția interimară CM/ResDH(2009)43 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în 145 de cauze împotriva Federației Ruse privind nerespectarea sau întârzierea substanțială a obligației de a se conforma hotărârilor interne definitive pronunțate împotriva statului și a entităților sale, precum și lipsa unei căi de atac efective A se vedea anexa pentru lista de afaceri Timofeyev CM/Inf/DH(2006)19 revizuit 2 și CM/Inf/DH(2006)45, CM/Inf/DH(2006)19 revizuit 3 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea") … Având în vedere fluxul constant de hotărâri în care Curtea a constatat încălcări ale articolului 6 alineatul (1) din Convenție și ale articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție din cauza executării sau executării tardive de către statul și de către entitățile sale de hotărâri judecătorești interne definitive pronunțate în favoarea reclamanților și a articolului 13 din convenție din cauza lipsei unei căi de atac interne efective în acest sens Reamintind că Comitetul miniștrilor supraveghează adoptarea de către Federația Rusă a măsurilor generale de prevenire a unor încălcări similare ale Convenției de la prima hotărâre Bourdov din 7 mai 2002 menționând că cele aproximativ 200 Hotărâri pronunțate de la această dată au arătat în mod clar că există probleme structurale grave în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești interne pronunțate împotriva statului și a entităților sale Reamintind poziția constantă a Comitetului miniștrilor, așa cum a fost ea exprimată în deciziile sale anterioare și împărtășită de autoritățile ruse, potrivit căreia problemele care stau la baza încălcărilor constatate de Curte în aceste hotărâri erau ample și complexe,

iar regulamentul lor impunea punerea în aplicare a unor măsuri extinse și complexe, atât la nivel federal, cât și la nivel local.

Având în vedere memoriul (CM/Inf/DH(2006)19 rev 3) care prezintă măsurile luate de autorități și aspectele nesoluționate, precum și concluziile a două tabele rotunde la nivel înalt privind neexecutarea hotărârilor judecătorești de către statul membru și de către entitățile sale, care au avut loc în octombrie 2006 (CM/INf/DH(2006)45) și, respectiv, în iunie 2007 (CM/INf/DH(2007)33); În special în ceea ce privește prevenirea executării deciziilor sau a întârzierilor în executarea acestora, ținând seama de progresele realizate de autoritățile ruse competente în rezolvarea problemelor structurale principale care stau la baza încălcării, prin □ Îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ și de reglementare, care a avut ca efect, printre altele, instituirea unor mecanisme și căi de execuție a unei serii de măsuri organizaționale menite să asigure un control mai bun al executării hotărârilor judecătorești de către statul membru și entitățile acestuia reforma reglementării bugetare pentru a asigura disponibilitatea unor fonduri suplimentare pentru a evita întârzieri inutile în executarea hotărârilor judecătorești în cazul insuficienței alocațiilor prevăzute inițial Observând cu satisfacție că aceste măsuri se bazează, de asemenea,

pe propunerile formulate în documentele Comitetului de Miniștri (a se vedea în special CM/INF/DH(2006)19rev3 și CM/INf/DH(2006)45) și salutând abordarea coordonată și interdisciplinară a autorităților în punerea în aplicare a acestor măsuri Considerând că, în ciuda evoluției pozitive menționate anterior, efectele principale ale acestor reforme rămân de demonstrat în special dacă pot preveni noi cereri în fața Curții și că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea deplină de către Federația Rusă a obligațiilor care îi revin în temeiul hotărârilor Curții Remarcând în acest sens faptul că, în discursul său din 5 noiembrie, în fața Parlamentului European 2008, președintele Federației Ruse a subliniat că executarea hotărârilor judecătorești rămâne o problemă importantă și a declarat în special că este necesar să se stabilească un mecanism de despăgubire a prejudiciului cauzat de încălcarea dreptului persoanelor fizice de a fi ascultate într-un termen rezonabil și de a obține executarea integrală în termenele prevăzute de hotărârile judecătorești Subliniind faptul că această situație continuă să creeze preocupări serioase într-o serie de domenii și/sau în ceea ce privește anumite autorități de stat pârâte, inclusiv hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea categoriilor celor mai vulnerabile : alocații sociale pentru victimele de la Cernobîl,

compensații pentru prejudiciile suferite în timpul serviciului militar și punerea la dispoziție a locuințelor sociale, executarea hotărârilor judecătorești de către Ministerul de Interne, Ministerul Apărării și anumite alte instituții Subliniind, prin urmare, faptul că autoritățile ruse competente trebuie să își intensifice eforturile pentru a realiza progrese rapide și vizibile în domeniile în cauză, asigurându-se în mod efectiv la nivel intern repararea adecvată a încălcărilor convenției și prevenind riscul de a pune întrebări în fața Curții a Uniunii Europene cu privire la căile de atac interne Reamintind că obligația de a aplica drepturile consacrate de Convenție revine în primul rând statelor părți care sunt, prin urmare, obligate să prevadă acțiuni interne efective în cazul încălcării convenției Reamintind poziția constantă a organelor Convenției conform căreia introducerea unor căi de atac interne, deși importante, nu scutește statele membre de obligația lor generală de a soluționa problemele structurale care stau la baza încălcării și, în plus,

menționând în acest sens Recomandarea Rec(2004)6 a Comitetului de Miniștri al statelor membre cu privire la necesitatea de a îmbunătăți eficiența acțiunilor interne Subliniind că introducerea unor astfel de căi de atac este cu atât mai urgentă în cazul unor încălcări repetate pentru a permite consolidarea capacității reparatorii a sistemului judiciar național, în așteptarea punerii în aplicare a unor reforme mai importante și mai lungi Reamintind că, pentru ca astfel de căi de atac să fie efective în cauzele de neexecutare sau de executare tardivă a hotărârilor judecătorești interne, trebuie îndeplinite următoarele cerințe esențiale ale convenției: o persoană nu ar trebui să fie obligată să demonstreze existența unui prejudiciu moral în măsura în care există o prezumție puternică potrivit căreia acest tip de prejudiciu poate fi considerat ca fiind consecința directă a încălcării în sine nu trebuie să depindă de dovada de vinovăție a funcționarilor sau a autorităților în cauză, deoarece, în temeiul convenției,

statul membru este responsabil în mod obiectiv în cazul încălcării de către autoritățile sale la data de: obligația de a executa într-un termen rezonabil hotărârile judecătorești pronunțate împotriva acestora cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie disproporționat în raport cu sumele acordate de Curte în cauze similare ale creditelor bugetare corespunzătoare trebuie să fie prevăzute pentru a garanta că plata despăgubirii este rapidă și, în general, nu mai mult de șase luni de la data la care decizia de acordare a despăgubirii devine executorie Subliniind faptul că necesitatea de a asigura executarea unor astfel de decizii prin dispoziții bugetare este cu atât mai mare în țările care se confruntă frecvent cu executarea tardivă a hotărârilor judecătorești, care recunosc cu interes existența unui proiect de lege constituțională federală, prezentat la 30 septembrie 2008 în Parlament de către Curtea Supremă Federală, proiect care ia în considerare cerințele menționate anterior ale Convenției În plus, având în vedere faptul că un grup de lucru special, care include reprezentanți ai principalelor autorități din statul membru, a fost creat în cadrul mandatului dat de președinte pentru a găsi rapid o soluție adecvată pentru introducerea în sistemul juridic rus a acțiunii cerute de Convenție.

Reamintind în această privință că statele părți au o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește punerea la dispoziție a justițiabililor a căii de atac impuse de art. 13 și modul în care își îndeplinesc obligația care decurge din această dispoziție a convenției În plus, observând că introducerea unei căi de atac care vizează doar acordarea unei despăgubiri sau accelerarea procedurii poate să nu fie suficientă pentru a asigura respectarea promptă și integrală a obligațiilor care decurg din convenție și că alte căi de atac trebuie explorate, de exemplu presiunea cumulată a diferitelor căi de atac interne, cu condiția ca accesibilitatea, adecvarea și eficacitatea acestora să fie stabilite în practică într-un mod convingător Având în vedere acest lucru, există deja o serie de căi de atac în dreptul rus și sunt utilizate în cazuri de neexecutare sau de executare tardivă a hotărârilor judecătorești interne (de exemplu, capitolul 25 și art. 208 din Codul de procedură civilă, capitolul 559 alineatul (4) din Codul civil și art. 315 din Codul Penal), dar până în prezent Curtea nu a considerat că aceste acțiuni constituiau un mijloc adecvat și suficient de reparatoriu.

autorităților ruse pentru a face acest lucru rapid transformând în măsuri concrete voința exprimată la cel mai înalt nivel politic de a combate executarea și executarea tardivă a hotărârilor judecătorești interne și de a introduce în acest scop acțiuni interne efective, fie prin adoptarea rapidă a proiectului de lege constituțională menționat anterior, fie prin modificarea legislației existente în conformitate cu cerințele Convenției PRIJĂ INSTAMA autoritățile ruse să acorde prioritate soluționării problemelor nerezolvate legate de punerea în aplicare în domeniile problematice identificate pentru a obține rapid rezultate concrete și vizibile, limitând astfel riscul altor încălcări ale Convenției și al noilor cereri în fața Curții ÎNCURAJE autoritățile ruse să își continue eforturile în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor pentru a asigura punerea în aplicare integrală și în timp util a hotărârilor judecătorești interne, în special în ceea ce privește asigurarea unei mai bune coordonări între diferitele autorități responsabile de executarea hotărârilor judecătorești interne, pentru a evita riscul pentru reclamanții de a fi luați într-un cerc vicios în care fiecare autoritate se declară incompetentă în beneficiul altora îmbunătățirea în continuare a normelor care reglementează toate procedurile de executare,

inclusiv în ceea ce privește rolul adecvat al aprozilor și al controlului judiciar, asigurând existența la nivel federal și local a unor norme și proceduri generale adecvate de punere în aplicare a obligațiilor financiare ale autorităților dezvoltarea în continuare a utilizării diferitelor căi de atac deja existente în dreptul rus în cazurile de neexecutare sau de executare tardivă a hotărârilor judecătorești interne, astfel încât să se stabilească o practică suficient de sigură din punctul de vedere al convenției consolidarea responsabilității statului de drept ca urmare a executării hotărârilor judecătorești interne, precum și a responsabilității individuale a funcționarilor publici (disciplinar, administrativ și penal, dacă este cazul) DECIDE să reia examinarea acestor chestiuni în cadrul hotărârilor Curții relevante până cel târziu la cea de-a 1059-a reuniune (2-4 iunie 2009) (DH), în special în lumina informațiilor care trebuie furnizate de autoritățile din statul membru pârât cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a unei acțiuni interne.

Anexă la Rezoluția interimară CM/ResDH(2009) Informații furnizate de autoritățile ruse în cadrul procedurii de investigare de către Comitetul miniștrilor din 145 de cauze împotriva Federației Ruse (Grupul de afaceri Timofeyev) O serie de măsuri importante luate de autoritățile ruse au fost deja analizate în Memorandum CM/Inf/DH(2006)19 rev 3 . Informațiile furnizate cu privire la măsurile cu caracter general care au fost luate de către autorități sau care sunt în curs de desfășurare, în special de la declasificarea la 4 iunie 2007 a Memorandum menționat anterior, sunt rezumate mai jos.

Principalele eforturi ale autorităților ruse continuă să se axeze pe îmbunătățirea continuă a cadrului legislativ aplicabil executării hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva statului și a entităților sale, în special prin aa introdus, în 2005, în Codul bugetar al unei proceduri specifice pentru executarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva statului și a entităților sale (pentru mai multe detalii cu privire la această procedură, a se vedea Memorandum CM/Inf/DH(2006)19 ′) la adoptarea la 5 octombrie 2007 a noii legi federale privind căile de executare aadoptarea, în aprilie 2007, a altor modificări ale Codului bugetar pentru a extinde competențele Trezoreriei Federale, în ceea ce privește înghețarea conturilor unei instituții bugetare la filialele sale, ceea ce consolidează efectul disuasiv al acestei măsuri de redactare a unui cod de execuție pentru a stabili norme comune care reglementează executarea și căile de execuție.

Măsuri de reglementare Ministerul Finanțelor Ministerul Finanțelor a luat următoarele măsuri pentru a consolida eficiența procedurii de executare prevăzute de Codul bugetar la 15 august 2006 adoptat de Ministerul de Finanțe al Decretului nr. 271 privind modalitățile de executare în cadrul Ministerului Justiției pronunțate împotriva Federației Ruse, decret care instituie, printre altele, o monitorizare zilnică la data de 31 iulie 2008 de către Guvernul Federal al Rezoluției nr. 579 pe formularul titlului executoriu, ceea ce reduce riscul ca un titlu executoriu să fie returnat creditorului fără a fi executat adopția la 20 ianuarie 2009 de către Ministerul de Finanțe și Prokuratura General d . o ordonanță comună nr. 12/3н privind colaborarea dintre procurori și minister în ceea ce privește plângerile particularilor referitoare la urmărirea penală abuzivă a Trezoreriei federale Pentru a explica într-un mod mai detaliat și mai accesibil procedura de executare a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva instituțiilor bugetare prevăzute de Codul bugetar, Trezoreria Federală a elaborat un regulament administrativ privind executarea de către Trezorerie a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva instituțiilor bugetare.

Proiectul de regulament a făcut obiectul unei dezbateri publice, ceea ce a permis luarea în considerare a dificultăților cu care se confruntă persoanele fizice atunci când prezintă titluri executorii. Acesta a intrat în vigoare la 29/01/2009. Acesta cuprinde următoarele puncte ale procedurilor uniforme de executare a hotărârilor judecătorești de către toate serviciile teritoriale ale Trezoreriei Federale: o listă exhaustivă de documente pe care creditorii și debitorii trebuie să le furnizeze în cadrul executării unei hotărâri judecătorești răspunderea personală a agenților Trezoreriei în cazul punerii în aplicare necorespunzătoare a procedurilor prevăzute de regulament căile de atac care permit persoanelor fizice să conteste acțiunile sau omisiunile de a acționa ale agenților sau organismelor serviciilor Trezoreriei.

Prin decretul nr. 103 din 24/04/2008. Aceasta a permis Trezoreriei să identifice autoritățile care se confruntă în principal cu problema executării la timp a hotărârilor judecătorești și a regiunilor cele mai afectate. Un raport cu privire la aceste chestiuni a fost trimis Ministerului de Finanțe pentru a da un răspuns. Cu toate că legislația în limba rusă nu îi face direct pe aprozi să asigure executarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva entităților publice, Curtea Supremă de Arbitraj a apreciat, în hotărârea sa nr. 23 din 22 Iunie 2006, că aprozii aveau competența de a iniția proceduri de executare care vizau bunurile autorităților publice în caz de executare a hotărârilor judecătorești după expirarea termenului de trei luni prevăzut de Codul bugetar.

În urma acestei hotărâri și a noii legi federale privind căile de execuție, Serviciul Federal al Aprozilor a luat următoarele măsuri: La 9 noiembrie 2007 a fost adoptată Ordonanța nr. 585 de aprobare a recomandărilor metodologice privind executarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva Federației Ruse și a entităților sale, care permite, printre altele, confiscarea și vânzarea bunurilor entităților publice difuzarea către toate serviciile teritoriale a unei circulare privind practica în materie de executare a hotărârilor judecătorești prin debitare directă asupra bunurilor debitorului, în special a creanțelor față de terți în ceea ce privește chiriile peste 140 Instrucțiuni și scrisori de informare au fost trimise în 2008 antenelor teritoriale ale Serviciului Federal al Aprozilor, în special analizelor de judecată ale Curții Europene a Recomandărilor privind examinarea plângerilor depuse împotriva aprozilor la superiorii lor ierarhici, au fost difuzate la 30 ianuarie 2009 tuturor serviciilor teritoriale La 21 aprilie 2008, președintele Federației Ruse a adoptat o ordonanță prin care a numit aprozii un rol de coordonare în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești.

În 2008, au fost organizate numeroase reuniuni cu diferite autorități, cum ar fi Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul situațiilor de urgență, Ministerul Sănătății, Fondul de pensii etc. Biroul Parchetului General. În 2007-2008, Biroul Parchetului General și Biroul Parchetului Militar au monitorizat respectarea de către autorități a legislației care reglementează executarea hotărârilor judecătorești interne pronunțate împotriva statului și a entităților sale. Ca urmare a acestui control, autorităților în cauză, în special Ministerului de Finanțe și Ministerului Apărării li s-a cerut să remedieze rapid încălcările constatate. Au fost luate măsurile necesare și funcționarii responsabili au fost sancționați disciplinar.

Pentru a îmbunătăți executarea hotărârilor judecătorești în anumite sectoare specifice, o serie de măsuri au fost adoptate de alte autorități, fondul de pensii a difuzat în atenția serviciilor sale teritoriale recomandări privind executarea hotărârilor judecătorești în materie de pensii, care iau în considerare cerințele Convenției și hotărârilor Curții. La 4 octombrie 2008, Ministerul Apărării a adoptat o Instrucțiune care acoperă, de asemenea, executarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva entităților forțelor armate. La 20 decembrie 2007, a fost difuzată o scrisoare de la vice-Ministrul Apărării tuturor comandanților forțelor armate pentru a le atrage atenția asupra situației negative în materie de executare a hotărârilor judecătorești interne pronunțate în favoarea militarilor, precum și pentru a sublinia obligația de a respecta cu strictețe aceste decizii și în termenele stabilite.

II - Măsuri destinate rezolvării problemei în anumite sectoare Victime de la Cernobîl pentru a stabili proceduri clare în acest domeniu, autoritățile ruse au luat și sunt pe cale să ia următoarele măsuri în vederea identificarea organismelor responsabile pentru executarea hotărârilor judecătorești interne, care sunt în prezent serviciile de protecție socială din subdiviziunile Federației Ruse (autoritățile locale) pentru a asigura coerența jurisprudenței interne prin difuzarea de orientări adecvate de către Curtea Supremă Federală (scrisoarea n OSP-2008 din 25 noiembrie 2008) reflecția asupra posibilității de a regrupa competențele privind aceste plăți, încredințându-le unui singur administrator al fondurilor bugetare.

Diverșii implicați în locuințele sociale Pentru a îmbunătăți situația, au fost luate următoarele măsuri și sunt în curs de adoptare la 29 decembrie 2004 și la 21 martie 2006, guvernul a adoptat normele conform cărora ar trebui furnizată o locuință victimelor de la Cernobîl și militarilor, inclusiv pensionarilor din armată, fie prin intermediul unor ajutoare financiare, fie prin acordarea de certificate de proprietate în cadrul subprogramelor federale în materie de locuințe (pentru mai multe detalii, a se vedea Ordinul zilei adnotat) CM/Del/OJ/DH(2008)1020 la 3 octombrie 2008, guvernul a adoptat un regulament privind consolidarea protecției sociale a membrilor forțelor armate în vederea creșterii sumelor de despăgubire plătite acestor persoane pentru a le permite să închirieze un apartament în așteptarea acordării unei locuințe La 22 ianuarie 2009, primul procuror general adjunct a însărcinat procurorii să verifice dacă legile finanțelor regionale adoptate de entitățile Federației Ruse prevăd creditele necesare pentru achiziționarea de locuințe în conformitate cu programele adoptate în acest domeniu, precum și pentru executarea hotărârilor judecătorești în acest sens.

serviciul federal al aprozilor elaborează în prezent, în colaborare cu Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul situațiilor de urgență, FSB și Ministerul de Finanțe, o instrucțiune interministerială care prevede un mecanism uniform de executare a hotărârilor judecătorești în materie de locuințe. III - Măsuri de îmbunătățire a căilor de atac interne în cazul neexecutării hotărârilor judecătorești interne (1) Curtea Constituțională Federală în Decizia nr. 734-OP din 3 iulie 2008, Curtea Constituțională a hotărât că instanțele pot aplica art. 151 din Codul civil privind despăgubirea prejudiciilor morale, în caz de neexecutare a hotărârilor judecătorești interne pronunțate împotriva statului sau a entităților sale.

În plus, Curtea Constituțională a considerat că acest lucru nu l-ar exonera pe legiuitor de necesitatea de a institui rapid o procedură specială de despăgubire a prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării hotărârilor judecătorești interne de către statul și entitățile sale. 2) Curtea Supremă federală Le 30 Septembrie 2008, Curtea Supremă Federală a înaintat Parlamentului un proiect de lege constituțională de instituire a unei căi de atac în fața instanțelor interne în cazul unei perioade excesive de proceduri judiciare sau de executare. 3) Curtea Supremă de arbitraj federal Curtea Supremă de Arbitraj elaborează în prezent o decizie care urmează să fie adoptată de Adunarea Plenară, pentru a oferi instanțelor inferioare orientări clare privind punerea în aplicare a mecanismelor existente de compensare a prejudiciului care rezultă din executarea hotărârilor judecătorești interne (de exemplu.

a fost creat un grup de lucru în cadrul Curții pentru a elabora un proiect de lege de modificare a Codului de procedură comercială pentru a prevedea un mecanism de despăgubire a prejudiciului cauzat de funcționari la nivel național [1]; Adoptată de Comitetul miniștrilor la 19 martie 2009 în cadrul celei de-a 1051-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution intérimaire CM/ResDH(2009)43 [1] Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme dans 145 affaires contre la Fédération de Russie concernant le manquement ou le retard substantiel à l’obligation de se conformer à des arrêts internes définitifs rendus contre l’Etat et ses entités, ainsi que l’absence de recours effectif ( Voir Annexe pour la liste d’affaires dans le groupe Timofeyev ) CM/Inf/DH(2006)19 révisé 2 et CM/Inf/DH(2006)45, CM/Inf/DH(2006)19 révisé 3 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Compte tenu du flux constant d’arrêts dans lesquels la Cour a constaté des violations de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention et de l’article 1er du Protocole n o 1 à la Convention en raison de l’inexécution ou de l’exécution tardive par l’Etat et ses entités de décisions de justice internes définitives rendues en faveur des requérants, et de l’article 13 de la Convention en raison de l’absence de recours interne effectif à ce titre ;

Rappelant que le Comité des Ministres surveille l’adoption par la Fédération de Russie des mesures générales en vue de prévenir des violations similaires de la Convention depuis le premier arrêt Bourdov du 7 mai 2002 ; Notant que les quelque 200 arrêts rendus depuis cette date ont montré clairement l’existence de graves problèmes structurels concernant l’inexécution de décisions de justice internes rendues contre l’Etat et ses entités ; Rappelant la position constante du Comité des Ministres telle qu’exprimée dans ses décisions précédentes, et partagée par les autorités russes, selon laquelle les problèmes à l’origine des violations constatées par la Cour dans ces arrêts étaient vastes et de nature complexe, et leur règlement exigeait la mise en œuvre de mesures étendues et complexes, aussi bien au niveau fédéral que local ; Eu égard au Mémorandum (CM/Inf/DH(2006)19 rév 3) présentant les mesures prises par les autorités et les questions en suspens, ainsi que les conclusions de deux tables-rondes de haut niveau sur la non-exécution des décisions de justice par l’Etat et ses entités, tenues respectivement en octobre 2006 (CM/Inf/DH(2006)45) et en juin 2007 (CM/Inf/DH(2007)33);

S’agissant de la prévention de l’inexécution des décisions ou des retards dans l’exécution Prenant note en particulier des progrès accomplis par les autorités russes compétentes pour régler les problèmes structurels principaux à l’origine des violations, à travers : - l’amélioration constante du cadre législatif et réglementaire, qui a notamment eu pour effet la mise en place de mécanismes et voies d’exécution ; - l’adoption d’un certain nombre de mesures organisationnelles visant à garantir un meilleur contrôle de l’exécution des décisions de justice par l’Etat et ses entités ; - la réforme de la règlementation budgétaire afin de garantir la disponibilité de fonds supplémentaires pour éviter des retards inutiles dans l’exécution des décisions de justice en cas d’insuffisance des allocations initialement prévues ; Notant avec satisfaction que ces mesures sont par ailleurs fondées sur les propositions faites dans les documents du Comité des Ministres (voir notamment CM/Inf/DH(2006)19rév3 et CM/Inf/DH(2006)45) et saluant l’approche coordonnée et interdisciplinaire des autorités dans la mise en œuvre de ces mesures ; Considérant que, malgré l’évolution positive susmentionnée,

les effets principaux de ces réformes restent à démontrer notamment quant à savoir si elles peuvent prévenir de nouvelles requêtes devant la Cour et que des mesures complémentaires restent nécessaires afin de garantir le respect intégral par la Fédération de Russie des obligations qui lui incombent au titre des arrêts de la Cour ; Notant à cet égard avec grand intérêt que, dans son discours devant le Parlement le 5 novembre 2008, le Président de la Fédération de Russie a souligné que l’exécution des décisions de justice demeurait un problème important et a déclaré en particulier qu’il était nécessaire d’établir un mécanisme de réparation du préjudice causé par la violation du droit des particuliers d’être entendus dans un délai raisonnable et d’obtenir l’exécution intégrale dans les délais des décisions de justice ; Soulignant que cette situation continue de susciter de sérieuses préoccupations dans un certain nombre de domaines et/ou en ce qui concerne certaines autorités étatiques défenderesses, dont : - les décisions judiciaires rendues en faveur des catégories les plus vulnérables : allocations sociales pour les victimes de Tchernobyl, indemnisation des préjudices subis durant le service militaire et mise à disposition de logements sociaux, - l’exécution des décisions de justice par le Ministère de l’Intérieur, le Ministère de la Défense et certaines autres institutions ;

Soulignant en conséquence que les autorités russes compétentes doivent renforcer leurs efforts afin d’accomplir des progrès rapides et visibles dans les domaines concernés, en assurant effectivement au niveau interne une réparation appropriée des violations de la Convention et en prévenant le risque d’afflux de requêtes devant la Cour ; S’agissant des voies de recours internes Rappelant que l’obligation d’appliquer les droits consacrés par la Convention incombe avant tout aux Etats parties qui sont donc tenus de prévoir des recours internes effectifs en cas de violations de la Convention ; Rappelant la position constante des organes de la Convention selon laquelle la mise en place de recours internes, bien qu’importante, ne dispense pas les Etats de leur obligation générale de régler les problèmes structurels à l’origine des violations, et rappelant en outre à cet égard la Recommandation Rec(2004)6 du Comité des Ministres aux Etats membres sur la nécessité d’améliorer l’efficacité des recours internes ; Soulignant que la mise en place de tels recours est d’autant plus urgente en cas de violations répétitives pour permettre de renforcer la capacité réparatrice du système judiciaire national, en attendant la mise en œuvre de réformes plus importantes et plus longues ; Rappelant que,

pour que de tels recours soient effectifs dans les affaires d’inexécution ou d’exécution tardive de décisions de justice internes, les exigences essentielles suivantes de la Convention doivent être satisfaites : - une personne ne devrait pas avoir à prouver l’existence d’un préjudice moral dans la mesure où il existe une forte présomption selon laquelle ce type de préjudice peut être considéré comme la conséquence directe de la violation elle-même ; - l’indemnisation ne doit pas dépendre de la preuve d’une faute des fonctionnaires ou des autorités concernés, car en vertu de la Convention, l’Etat est objectivement responsable en cas de manquement de ses autorités à l’obligation d’exécuter dans un délai raisonnable les décisions de justice rendues à leur encontre ; - le montant de l’indemnisation ne doit pas être déraisonnable par rapport aux sommes octroyées par la Cour dans des affaires similaires ; - des crédits budgétaires appropriés doivent être prévus afin de garantir que l’indemnisation soit versée rapidement, et en général pas plus de six mois après la date à laquelle la décision allouant l’indemnisation devient exécutoire ; Soulignant que la nécessité de garantir l’exécution de telles décisions par des dispositions budgétaires est d’autant plus grande dans les pays qui sont confrontés fréquemment à l’exécution tardive de décisions de justice ;

Notant avec intérêt l’existence d’un projet de loi constitutionnelle fédérale, soumis le 30 septembre 2008 au Parlement par la Cour suprême fédérale, projet qui prend en compte les exigences précitées de la Convention ; Notant en outre qu’un groupe de travail spécial, comprenant les représentants des principales autorités de l’Etat, a été créé dans le cadre du mandat donné par le Président afin de trouver rapidement une solution adéquate pour introduire dans le système juridique russe le recours exigé par la Convention ; Rappelant à cet égard que les Etats parties jouissent d’une certaine marge d’appréciation quant à la mise à disposition des justiciables du recours exigé par l’article 13 et à la manière de s’acquitter de leur obligation découlant de cette disposition de la Convention ; Notant de surcroît que la mise en place d’un recours visant seulement à octroyer une indemnisation ou à accélérer la procédure ne suffira peut-être pas à assurer un respect prompt et intégral des obligations qui découlent de la Convention et que d’autres voies doivent être explorées, par exemple la pression cumulée de divers recours internes, à condition que leur accessibilité, leur adéquation et leur effectivité soient établies en pratique de manière convaincante ;

Considérant à cet égard qu’un certain nombre de recours existent déjà en droit russe et sont utilisés dans des affaires d’inexécution ou d’exécution tardive de décisions de justice internes (par exemple, le chapitre 25 et l’article 208 du Code de procédure civile, le chapitre 59§4 du Code civil et l’article 315 du Code pénal) mais que jusqu’ici, la Cour n’a pas jugé que ces recours constituaient un moyen de réparation adéquat et suffisant ;

EN APPELLE

aux autorités russes pour qu’elles traduisent rapidement en mesures concrètes la volonté exprimée au plus haut niveau politique de combattre l’inexécution et l’exécution tardive des décisions judiciaires internes et qu’elles instaurent à cet effet des recours internes effectifs soit en faisant adopter rapidement le projet de loi constitutionnelle susmentionné, soit en modifiant la législation existante conformément aux exigences de la Convention ;

PRIE INSTAMMENT

les autorités russes de donner la priorité à la résolution des questions en suspens liées à l’inexécution dans les domaines problématiques identifiés pour aboutir rapidement à des résultats concrets et visibles, limitant ainsi le risque d’autres violations de la Convention et de nouvelles requêtes devant la Cour ; ENCOURAGE les autorités russes à poursuivre leurs efforts s’agissant de la mise en œuvre des réformes engagées afin de garantir l’exécution intégrale et dans les délais des décisions de justice internes, et notamment à : - garantir une meilleure coordination entre les différentes autorités responsables de l’exécution des décisions de justice internes, afin d’éviter le risque pour les plaignants d’être pris dans un cercle vicieux où chacune des autorités se déclarent incompétente au profit des autres ; - améliorer davantage les règles régissant toutes les procédures d’exécution, y compris s’agissant du rôle approprié des huissiers et du contrôle judiciaire ; - garantir l’existence au niveau fédéral et local de règles et procédures générales appropriées de mise en œuvre des obligations financières des autorités ;

- développer davantage l’utilisation des différents recours déjà existant en droit russe dans les cas d’inexécution ou d’exécution tardive de décisions de justice internes de manière à établir une pratique suffisamment certaine du point de vue de la Convention ; - renforcer la responsabilité de l’Etat du fait de l’inexécution des décisions de justice internes, ainsi que la responsabilité individuelle des fonctionnaires (disciplinaire, administrative et pénale, s’il y a lieu) ; DECIDE de reprendre l’examen de ces questions dans le cadre des arrêts de la Cour pertinents au plus tard lors de la 1059e réunion (2-4 juin 2009) (DH), notamment à la lumière d’informations à fournir par les autorités de l’Etat défendeur sur les progrès accomplis dans la mise en place d’un recours interne.

Annexe à la Résolution intérimaire CM/ResDH(2009)43 Informations fournies par les autorités russes dans le cadre de l’examen par le Comité des Ministres de 145 affaires contre la Fédération de Russie (groupe d’affaires Timofeyev) Un certain nombre de mesures importantes prises par les autorités russes ont déjà été analysées dans le Memorandum CM/Inf/DH(2006)19 rév 3 . Les informations fournies sur les mesures de caractère général qui ont été prises par les autorités ou qui sont en train de l’être en particulier depuis la déclassification le 4 juin 2007 du Memorandum précité sont résumées ci-dessous.

I – Mesures visant à régler les problèmes généraux sous-jacents à la non-exécution ou à l’exécution tardive de décisions de justice internes A. Mesures législatives Les principaux efforts des autorités russes restent axés sur l’amélioration continue du cadre législatif applicable à l’exécution des décisions judiciaires rendues contre l’Etat et ses entités, notamment à travers : - l’introduction en 2005 dans le Code budgétaire d’une procédure spécifique pour l’exécution des décisions judiciaires rendues contre l’Etat et ses entités (pour plus de détails sur cette procédure, voir le Memorandum CM/Inf/DH(2006)19 rév) ; - l’adoption le 5 octobre 2007 de la nouvelle loi fédérale sur les voies d’exécution ; - l’adoption en avril 2007 d’autres modifications au Code budgétaire pour étendre les pouvoirs du Trésor fédéral, en matière de gel des comptes d’une institution budgétaire à ses filiales, ce qui renforce l’effet dissuasif de cette mesure ; - la rédaction d’un Code de l’exécution visant à établir des règles communes régissant l’exécution et les voies d’exécution.

B. Mesures réglementaires 1) Ministère des Finances Le Ministère des Finances a pris les mesures suivantes pour renforcer l’efficacité de la procédure d’exécution prévue par le Code budgétaire : - l’adoption le 15 août 2006 par le Ministère des Finances du décret n o 271 sur les modalités d’exécution au sein du Ministère des décisions de justice rendues contre la Fédération de Russie, décret qui institue notamment un suivi quotidien ; - l’adoption le 31 juillet 2008 par le Gouvernement fédéral de la Résolution n o 579 sur le formulaire du titre exécutoire, ce qui réduira le risque qu’un titre exécutoire soit retourné au créditeur sans avoir été exécuté ; - l’adoption le 20 janvier 2009 par le Ministère des Finances et la Prokuratura générale d’une ordonnance commune n o 12/3н relative à la collaboration entre les procureurs et le Ministère en ce qui concerne les plaintes des particuliers relatives à des poursuites pénales abusives ; 2) Trésor fédéral Pour expliquer d’une façon plus détaillée et plus accessible la procédure d’exécution des décisions de justice rendues contre des institutions budgétaires prévue par le Code budgétaire, le Trésor fédéral a élaboré un Règlement administratif de l’exécution par le Trésor fédéral des décisions de justice rendues contre des institutions budgétaires.

Le projet de Règlement a fait l’objet d’un débat public, ce qui a permis de prendre en considération les difficultés rencontrées par les particuliers lorsqu’ils soumettent des titres exécutoires. Il est entré en vigueur le 29/01/2009. Il comprend les points suivants : - des procédures uniformes d’exécution des décisions de justice par tous les services territoriaux du Trésor fédéral ; - une liste exhaustive de pièces que les créditeurs et les débiteurs doivent fournir dans le cadre de l’exécution d’une décision de justice ; - la responsabilité personnelle des agents du Trésor en cas de mise en œuvre inadéquate des procédures prévues par le Règlement ; - les voies de recours permettant aux particuliers de contester les actions ou les omissions d’agir des agents ou des organes des services du Trésor.

Une procédure de suivi a été mise en place au sein du Trésor par le décret n o 103 du 24/04/2008. Elle a permis au Trésor d’identifier les autorités principalement confrontées au problème de l’exécution en temps voulu des décisions judiciaires ainsi que les régions les plus touchées. Un rapport sur ces questions a été envoyé au Ministère des Finances pour suites à donner. 3) Service fédéral des huissiers Bien que la législation russe n’habilite pas directement les huissiers à assurer l’exécution des décisions de justice rendues contre des entités publiques, la Cour suprême d’arbitrage a estimé, dans son arrêt n o 23 du 22 juin 2006, que les huissiers avaient compétence pour entamer des procédures d’exécution visant les biens des pouvoirs publics en cas d’inexécution de décisions judiciaires après l’expiration du délai de trois mois prévu par le Code budgétaire.

A la suite de cet arrêt et de la nouvelle loi fédérale sur les voies d’exécution, le Service fédéral des huissiers a pris les mesures suivantes : - l’adoption le 9 novembre 2007 de l’ordonnance n o 585 approuvant les recommandations méthodologiques sur l’exécution des décisions de justice rendues contre la Fédération de Russie et ses entités, qui permet notamment la saisie et la vente des biens des entités publiques ; - la diffusion à tous les services territoriaux d’une circulaire sur la pratique en matière d’exécution des décisions de justice par prélèvement sur les biens du débiteur, en particulier les créances à l’égard de tiers concernant des loyers ; - plus de 140 instructions et lettres d’information ont été envoyées en 2008 aux antennes territoriales du Service fédéral des huissiers, notamment des analyses d’arrêts de la Cour européenne ; - des recommandations sur l’examen des plaintes déposées contre les huissiers auprès de leurs supérieurs hiérarchiques ont été diffusées le 30 janvier 2009 à tous les services territoriaux ; - l’élaboration de Règles sur le renforcement du contrôle personnel par les chefs des services territoriaux et par le Chef du service sur les procédures d’exécution forcée.

Le 21 avril 2008, le Président de la Fédération de Russie a adopté une ordonnance octroyant aux huissiers un rôle de coordination en matière d’exécution des décisions judiciaires. En 2008, de nombreuses réunions ont été organisées avec différentes autorités telles que le Ministère de l’Intérieur, le Ministère de la Défense, le Ministère des Situations d’urgence, le Ministère de la Santé, la Caisse de retraite etc. 4) Bureau du Parquet général En 2007-2008, le Bureau du Parquet général et le Bureau du Parquet militaire ont contrôlé le respect, par les autorités, de la législation régissant l’exécution des décisions judiciaires internes rendues à l’encontre de l’Etat et de ses entités. A la suite de ce contrôle, il a été demandé aux autorités concernées, notamment le Ministère des Finances et le Ministère de la Défense, de remédier rapidement aux violations constatées.

Les mesures requises ont été prises et les fonctionnaires responsables ont fait l’objet de sanctions disciplinaires.

5) Autres autorités Afin d’améliorer l’exécution des décisions judiciaires dans certains secteurs spécifiques, un certain nombre de mesures ont été adoptées par d’autres autorités : - la Caisse de retraite a diffusé à l’attention de ses services territoriaux des Recommandations sur l’exécution des décisions judiciaires en matière de retraites, qui prennent en compte les exigences de la Convention et des arrêts de la Cour ; - le 4 octobre 2008, le Ministère de la Défense a adopté une Instruction couvrant également l’exécution des décisions judiciaires rendues contre les entités des forces armées ; - le 20 décembre 2007, une lettre du Vice-Ministre de la Défense a été diffusée à tous les commandants des forces armées afin d’attirer leur attention sur la situation négative en matière d’exécution des décisions judiciaires internes rendues en faveur des militaires, ainsi que de souligner l’obligation de respecter strictement ces décisions et dans les délais impartis.

II - Mesures destinés au règlement du problème dans certains secteurs 1) Victimes de Tchernobyl Afin d’établir des procédures claires dans ce domaine, les autorités russes ont pris, et sont en train de prendre, les mesures suivantes en vue de : - identifier les organes responsables pour l’exécution des décisions de justice internes, qui sont désormais les services de protection sociale des subdivisions de la Fédération de Russie (les collectivités locales) ; - assurer la cohérence de la jurisprudence interne par le biais de la diffusion de lignes directrices appropriées par la Cour suprême fédérale (lettre n o OSP-2008 du 25 novembre 2008) ; - réfléchir sur la possibilité de regrouper les compétences concernant ces paiements en les confiant à un superintendant unique des fonds budgétaires.

2) Différends liés aux logements sociaux Afin d’améliorer la situation, les mesures suivantes ont été prises et sont en cours d’adoption : - le 29 décembre 2004 et le 21 mars 2006, le gouvernement a adopté les Règles selon lesquelles un logement doit être fourni aux victimes de Tchernobyl et aux militaires, y compris aux retraités de l’armée, soit par le biais d’aides financières soit par l’octroi de certificats d’Etat de logement dans le cadre des sous-programmes fédéraux en matière de logement (pour plus de détails voir l’Ordre du jour annoté CM/Del/OJ/DH(2008)1020 ) ; - le 3 octobre 2008, le gouvernement a adopté un Règlement sur le renforcement de la protection sociale des membres des forces armées visant à augmenter les montants d’indemnisation versées à ces personnes pour leur permettre de louer un appartement dans l’attente de l’octroi d’un logement ; - le 22 janvier 2009, le premier procureur général adjoint a chargé les procureurs de vérifier si les lois des finances régionales adoptées par les entités de la Fédération de Russie prévoient les crédits nécessaires pour l’acquisition de logements conformément aux programmes adoptés dans ce domaine, ainsi que pour l’exécution des décisions judiciaires à ce titre ; - le service fédéral des huissiers élabore actuellement en collaboration avec le Ministère de l’Intérieur, le Ministère de la Défense,

le Ministère des Situations d’urgence, le FSB et le Ministère des Finances une instruction interministérielle prévoyant un mécanisme uniforme d’exécution des décisions judiciaires en matière de logement. III - Mesures destinées à améliorer les recours internes en cas de non-exécution de décisions de justice internes 1) Cour constitutionnelle fédérale Dans sa décision n o 734-OP du 3 juillet 2008, la Cour constitutionnelle a jugé que les tribunaux pouvaient appliquer l’article 151 du Code civil sur l’indemnisation du préjudice moral, en cas de non-exécution de décisions de justice internes rendues contre l’Etat ou ses entités. De plus, la Cour constitutionnelle a estimé que cela n’exonérait pas le législateur de la nécessité de mettre en place rapidement une procédure spéciale d’indemnisation du préjudice subi en raison de la non-exécution des décisions judiciaires internes par l’Etat et ses entités.

2) Cour suprême fédérale Le 30 septembre 2008, la Cour suprême fédérale a soumis au Parlement un projet de loi constitutionnelle instituant un recours devant les juridictions internes en cas de durée excessive de procédures judiciaires ou d’exécution. 3) Cour suprême d’arbitrage fédérale La Cour suprême d’arbitrage élabore actuellement une décision qui doit être adoptée par son assemblée plénière, afin de donner aux juridictions inférieures des lignes directrices claires sur la mise en œuvre des mécanismes existants visant à indemniser le préjudice résultant de l’inexécution de décisions de justice internes (par ex. l’indexation, les recours contre des actions ou des omissions d’huissiers etc.).

Un groupe de travail a été créé au sein de la Cour pour élaborer un projet de loi portant modification du Code de procédure commerciale afin de prévoir un mécanisme d’indemnisation du préjudice causé par les fonctionnaires au niveau national. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 19 mars 2009 lors de la 1051e réunion des Délégués des Ministres