- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 24 martie 2009
- Stat pârât
- POL
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Dorota și Zbigniew Nowak împotriva Poloniei
Traducere în română Auto
Reclamanții s-au născut în 1962 și, respectiv, 1965 și trăiesc în Ostrowiętokrzyski. La 27 noiembrie 1995, reclamanții au depus la Curtea Regională Kielce (Sād Okręgowy) o cerere de plată împotriva Z.G. și J.D. La 7 mai 2001, prima instanță a hotărât. Acuzații au apelat. La 13 martie 2002, Curtea de Apel (Sād Apelacyjny) a remis parțial cazul. La 28 ianuarie 2004, Curtea Regională Kielce a pronunțat hotărârea. Acțiunea a fost încheiată la 9 noiembrie 2004 prin hotărârea finală a Curții de Apel Cracovia. 10. La 7 februarie 2005, reclamanții au depus la Curtea de Apel Cracovia o plângere cu privire la încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil.
Acestea se bazează în mod specific pe art. 18 din Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile privind o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil (Ustawa o skardze na narszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki) („Legea 2004”), care a intrat în vigoare la 17 septembrie 2004. 11. Reclamanții au solicitat o hotărâre care declară că durata procedurii dinainte de Curtea Regională Kielce a fost excesivă și au solicitat o atribuire de satisfacție echitabilă în valoare de 10.000 de zloți polonezi (PLN) (aprox. 2500 EUR). 12. La 16 martie 2005, Curtea de Apel din Cracovia a dat o hotărâre în care a recunoscut lungimea excesivă a procedurii în fața Curții Regionale de Kielce și a acordat în comun reclamanților și mai multe 10 000 PLN în satisfacție echitabilă.
13. La 9 mai 2001, reclamanții au depus o cerere de plată împotriva Oficiului Orașului (Urzād Miasta) și Biroului de District (Starostwo Powiatowe) la Curtea Regională Kielce. 14. Prima audiere a avut loc la 24 octombrie 2001. 15. La 29 octombrie 2001, reclamanții au specificat că doresc să continue procedura numai împotriva Oficiului Orașului. 16. 17. La 22 iulie 2002, tribunalul a desfășurat o audiție. 18. Într-o scrisoare din 2 septembrie 2002, reclamanții au solicitat instanței să accelereze procedurile și să înscrie o audiere. 19. La 16 octombrie 2002 și 12 martie 2003, tribunalul a desfășurat audieri. 20. La 18 iulie, 30 septembrie și 24 octombrie 2003, instanța a ordonat obținerea unui raport de experți.
Raportul expertului a fost prezentat la instanță la 3 ianuarie 2004. 21. La 11 februarie, 10 martie, 28 iulie și 22 septembrie 2004, 14 martie și 30 mai 2005, instanța a desfășurat ședințe suplimentare, una dintre acestea a fost suspendată la cererea reclamanților. 22. La 9 iunie 2005, Curtea Regională Kielce a pronunțat hotărâre. La 18 ianuarie 2006, Curtea de Apel Cracovia a susținut hotărârea de primă instanță. 24. La 10 iunie 2005, reclamanții au depus la Curtea de Apel Cracovia o plângere cu privire la încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil în temeiul Legii 2004. 25. Reclamanții au solicitat o hotărâre care declară că durata procedurii dinainte de Curtea Regională Kielce a fost excesivă și au solicitat o atribuire justă de satisfacție în valoare de 10.000 de zloți polonezi (PLN) (aprox.
2500 EUR). 26. La 25 iulie 2005, Curtea de Apel Kraków a respins plângerea reclamanților. Curtea a constatat că Curtea Regională a rendu hotărârea la 9 iunie 2005, astfel, la momentul examinării plângerii, procedura în fața instanței de primă instanță s-a încheiat. În plus, instanța a susținut că scopul plângerii cu privire la încălcarea dreptului la un proces într-un termen rezonabil în temeiul legii 2004, a fost de a accelera procedura și nu numai de a permite compensații financiare. În consecință, instanța a susținut că în faptele cauzei nu există nicio bază pentru a declara că durata procedurii a fost excesivă.
27. Legea și practicile interne relevante privind remediile pentru lungimea excesivă a procedurii judiciare, în special dispozițiile aplicabile ale Actului de 2004, sunt prevăzute în hotărârile Curții în cazul Charzyński c. Polonia nr. 15212/03 (dec.), §§ 12-23, ECHR 2005-V și Ratajczyk c. Polonia nr. 11215/02 (dec.), ECHR 2005-VIII și hotărârea în cazul Krasuski c. Polonia nr. 61444/00, §§ 34-46, CEDO 2005-V.
4. The applicants were born in 1962 and 1965 respectively and live in Ostrowiec Świętokrzyski.
On 27 November 1995 the applicants lodged with the Kielce Regional Court (Sąd Okręgowy) a claim for payment against Z.G. and J.D.
On 7 May 2001 the first instance court gave judgment. The defendants appealed.
On 13 March 2002 the Kraków Court of Appeal (Sąd Apelacyjny) partly remitted the case.
On 28 January 2004 the Kielce Regional Court gave judgment.
The proceedings were terminated on 9 November 2004 by the final judgment of the Kraków Court of Appeal.
On 7 February 2005 the applicants lodged with the Kraków Court of Appeal a complaint about a breach of the right to a trial within a reasonable time. They specifically relied on section 18 of the Law of 17 June 2004 on complaints about a breach of the right to a trial within a reasonable time (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sądowym bez nieuzasadnionej zwłoki) (“the 2004 Act”) which entered into force on 17 September 2004.
The applicants sought a ruling declaring that the length of the proceedings before the Kielce Regional Court had been excessive. They asked for an award of just satisfaction in the amount of 10,000 Polish zlotys (PLN) (approx. EUR 2,500).
On 16 March 2005 the Kraków Court of Appeal gave a decision in which it acknowledged the excessive length of the proceedings before the Kielce Regional Court. It awarded the applicants jointly and severally PLN 10,000 in just satisfaction.
On 9 May 2001 the applicants lodged a claim for payment against the City Office (Urząd Miasta) and District Office (Starostwo Powiatowe) with the Kielce Regional Court.
The first hearing was held on 24 October 2001.
On 29 October 2001 the applicants specified that they wished to continue the proceedings only against the City Office.
The hearing scheduled for 3 April 2002 was adjourned at the applicants’ request.
On 22 July 2002 the court held a hearing.
In a letter of 2 September 2002 the applicants requested the court to accelerate the proceedings and to list a hearing.
On 16 October 2002 and 12 March 2003 the court held hearings.
On 18 July, 30 September and 24 October 2003 the court ordered that an expert report be obtained. The expert’s report was submitted to the court on 3 January 2004.
On 11 February, 10 March, 28 July and 22 September 2004, 14 March and 30 May 2005 the court held further hearings, one of which was adjourned at the applicants’ request.
On 9 June 2005 the Kielce Regional Court gave judgment. The parties filed their appeals on 1 August 2005.
On 18 January 2006 the Kraków Court of Appeal upheld the first instance judgment.
On 10 June 2005 the applicants lodged with the Kraków Court of Appeal a complaint about a breach of the right to a trial within a reasonable time under the 2004 Act.
The applicants sought a ruling declaring that the length of the proceedings before the Kielce Regional Court had been excessive. They asked for an award of just satisfaction in the amount of 10,000 Polish zlotys (PLN) (approx. EUR 2,500).
On 25 July 2005 the Kraków Court of Appeal dismissed the applicants’ complaint. The court found that the Regional Court had given judgment on 9 June 2005, thus at the time of the examination of the complaint the proceedings before the court of first instance had terminated. The court further held that the purpose of the complaint about a breach of the right to a trial within a reasonable time under the 2004 Act was to accelerate the proceedings and not only to afford financial compensation. The court consequently held that in the facts of the case there was no basis for declaring that the length of the proceedings had been excessive.
The relevant domestic law and practice concerning remedies for the excessive length of judicial proceedings, in particular the applicable provisions of the 2004 Act, are stated in the Court’s decisions in the cases of Charzyński v. Poland no. 15212/03 (dec.), §§ 12-23, ECHR 2005-V and Ratajczyk v. Poland no. 11215/02 (dec.), ECHR 2005-VIII and the judgment in the case of Krasuski v. Poland, no. 61444/00, §§ 34-46, ECHR 2005-V.