FEKETE v. HUNGARY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
FEKETE v. HUNGARY (CtEDO, 2009)
SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 30567/05, de către Ferencné FEKET împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 15 septembrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, judecători și Sally Dolle, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 11 august 2005, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Ferencné Fekete, este un național maghiar născut în 1950 și locuiește în Kecskemét. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, Agent, Ministerul Justiției și Execuției Legii. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Într-un litigiu imobiliar, la 8 mai 1998, reclamantul și alte reclamante au introdus o acțiune împotriva Comunității Kecskemét. Tribunalul de district Kecskemét a pronunțat hotărârea la 25 iunie 2007. Nu apare din cauza că a fost depus un recurs împotriva acestei decizii. COMPLAINT Fără să se bazeze pe orice dispoziție specifică a Convenției, reclamantul s-a plângut de protragerea cazului. HOTĂRÂREA Curții a primit următoarea declarație de la Agentul Guvernului: „Declar că Guvernul Ungariei oferă 9 000 de euro doamnei Ferencné Fekete în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății, și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Ungariei sunt dispus să-mi plătească suma de 9.000 de euro, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății, și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Ungariei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să scoată cererea din lista de cazuri.