Lobach împotriva Ucrainei

Reclamantul, dna Klavdiya Mykolayivna Lobach, este un național ucrainean care s-a născut în 1934 și locuiește în satul Vodoslavka, regiunea Kherson, Ucraina. A fost reprezentată în fața Curții de către dna N. Petrova, un avocat care practică în Kyiv. Guvernul ucrainean (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Y. Zaytsev, din Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 30 decembrie 2000, la ora 16:00, soțul reclamantului a fost găsit mort în casa sa. În aceeași zi, Procurorul de district Novotroitskiy (“DPO”) a instituit proceduri de crimă și a ordonat o examinare medicală forense. La 30 și 31 decembrie 2000, treisprezece vecini, rude și prieteni ai decedaților au fost interogați.

La 31 decembrie 2000, examinarea forensei a concluzionat că soțul reclamantului a primit leziuni corporale multiple și a fost strangulat. Moartea lui a avut loc în timpul nopții 29-30 decembrie 2000. La 2 ianuarie 2001, DPO a interogat un alt martor și a emis un mandat de căutare în ceea ce privește dl S. și D. La 4 ianuarie 2001 dl D. a fost interogat. La 5 ianuarie 2001 încă cinci martori au fost interogați. La 8 ianuarie 2001, DPO a ordonat examinarea forense a amprentelor și a amprentelor care au fost găsite la locul crimei. Rapoartele de examinare au fost finalizate la 10 ianuarie (pentru urmele) și 31 ianuarie 2001 (pentru amprentele digitale). La 9 ianuarie 2001 au fost mai puse la cunoștință doi martori.

La 10 ianuarie 2001 dl D. a fost interogat și a avut loc o reconstrucție. La 15 ianuarie 2001, investigatorul a acordat reclamantului statutul de parte aglomerată. La 16 ianuarie 2001, dl D a fost identificat de doi martori ca fiind o persoană care a întrebat despre locul de reședință al decedatului la vina crimei – 28 decembrie 2000. La 17 ianuarie 2001, investigatorul a hotărât să nu pună în judecată domnul D. pentru crimă și jaf, deoarece a avut un alibi pentru momentul crimei. Cu toate acestea, investigatorul a considerat că dl D., care a sosit în sat cu un anumit dl R. și dl K. la 28 decembrie 2000 și a întrebat despre locul de reședință al decedatului, a trebuit să fi fost conștient că această informație a fost solicitată de dl R. și dl K. pentru un scop ilegal, cum ar fi furtul.

Dl D. a fost, prin urmare, acuzat de complicitate în hotul. La 18 ianuarie 2001, dl D. La 20 ianuarie 2001, investigatorul a aranjat identificarea oficială a unei perechi de pantofi de rulare de către doi martori, care au mărturisit că aparțineau dlui K. La 25 ianuarie 2001 a fost ordonată o altă examinare a urmei. Acesta a fost finalizat la 12 februarie 2001 și a stabilit că una dintre urmele de la locul crimei a fost lăsată de un pantof sportiv aparținând domnului K. La 12 februarie 2001 investigatorul a emis rezoluții pentru a aduce acuzații împotriva domnului K. și a domnului R. de crimă pentru câștig financiar. Procurorul a emis un mandat de arestare cu privire la domnul K. și domnul R. și le-a plasat pe o listă dorită.

La 27 februarie 2001, ancheta a fost suspendată deoarece locul suspectelor era necunoscut. La 22 martie 2001, investigatorul a ordonat o căutare a casei dlui K.. Căutarea a fost efectuată în aceeași zi. La 12 iunie 2001, investigatorul a emis un mandat de monitorizare a corespondenței telegrafice și poștale a rudelor dlui K.. La 14 iunie 2001, mandatul a fost trimis șefului Oficiului Postal Genichesk. La 3 august 2001 au fost puse la îndoială încă cinci martori. La 19 august 2001, dl R. s-a predat voluntar procurorului și a fost interogat. În aceeași zi, investigatorul a decis să întrerupă procedura penală împotriva dlui R pentru furt și crimă pentru lipsa de dovezi. Cu toate acestea, la 4 decembrie 2001, această decizie a fost anulată.

Potrivit reclamantului, după sfatul investigatorului, a plătit 500 de dolari SUA unui avocat G. pentru a o reprezenta în cadrul procedurii, dar nu a semnat niciodată un acord oficial cu avocatul. La 16 octombrie 2001, Curtea de district Novotroitsky din Kherson a examinat cazul împotriva dlui D. și a trimis-o pentru anchetă suplimentară; a instruit investigatorul să organizeze o confruntare între dl K. și dl R. D. a fost eliberat cu condiția ca el să nu abscond. Reclamantul nu a fost prezent la audiere, dar avocatul G. a acționat în numele ei, presupus fără autorizarea ei. La 19 octombrie 2001, Procurorul din districtul Novotroitsky a apelat împotriva deciziei din 16 octombrie 2001. Ei au susținut, în special, că nu a fost posibil să se asigure o confruntare între dl D și dl K., deoarece dl K. a fost absondat.

La 11 decembrie 2001, Curtea Regională Kherson a susținut decizia Curții din districtul Novotroitsky. La 30 decembrie 2001 s-a ordonat o examinare medicală suplimentară. Raportul a fost încheiat până la 23 ianuarie 2002. La 11 ianuarie 2002, dl R. a fost interogat din nou. În aceeași zi, investigatorul a hotărât să nu inițieze proceduri penale împotriva dlui R. pentru distrugere sau deteriorarea proprietăților cu intenție. La 16 ianuarie 2002, dl D. a fost interogat mai departe și a avut loc o confruntare între el și domnul R. La 23 februarie 2002, investigatorul a decis să nu urmărească urmărirea penală a domnului R. pe motivul că a avut un alibi pentru uciderea care a fost susținut de cinci martori.

Potrivit dlui R. la veillea crimei domnul D. i-a cerut să-l ducă pe domnul K. și D. în satul în care soțul reclamantului locuia. El a făcut acest lucru. El a așteptat pentru ei timp de 15 minute și apoi le-a dus înapoi în orașul Genichensk. Dl R. a negat, și nu există dovezi de contră, că el a fost conștient de adevăratele intenții ale domnului D. și K. cu privire la soțul reclamantului. La 30 aprilie 2002, datorită modificărilor legislației procedurale care impun aprobarea oricărei ordine de arestare de către instanță, investigatorul a depus o cerere Curții de District Novotroitskyy pentru un mandat de arestare a domnului K. La 3 mai 2002, Curtea a ordonat ca dl K să fie luat în custodie ca măsură preventivă.

La 16 iunie 2002, procedurile au fost suspendate deoarece locul în care acuzatul nu a fost cunoscut, după care ancheta a fost suspendată și reluată de mai multe ori. Cu o scrisoare din 6 iunie 2003, reclamantul a fost informat că dl D. a fost absonat și că procedura penală împotriva lui a fost suspendată. Datorită modificărilor legislației privind procedura penală, la 17 decembrie 2003, investigatorul a solicitat autorizarea Curții de Apel Regionale Kherson pentru a verifica corespondența telegrafică și poștală a rudelor și prietenilor dlui K.. La 18 decembrie 2003, instanța a emis autorizația. La 22 iunie 2004, investigatorul a emis o rezoluție pentru proprietatea dlui K care urmează să fie confiscată.

Însă investigatorul a raportat că dl K. nu avea proprietate. Prin scrisoarea din 31 august 2005, Procuratura Regională Kherson a informat reclamantul că încă îl caută pe dl K., care a fost identificat ca suspect. Anchetatorii au verificat, de asemenea, posibila implicare a dlui R. și a dlui D. în uciderea soțului reclamantului, dar pe măsură ce acestea nu erau dovada vinovăției lor, Procurorul Novotroitsky a refuzat să le acuze și Procurorul Regional Kherson a susținut hotărârile.

Prin scrisoarea din 19 octombrie 2005, Procuratorul Regional Kherson a informat reclamantul că autoritățile de aplicare a legii încă caută domnul K. și că deciziile de închidere a procedurii penale împotriva dlui R. și D. au fost bine fondate Investigatorul a eliberat în mod sistematic ordinele de stabilire a locației dlui K. la 4 aprilie 2002, 15 iunie 2002, 19 septembrie 2003, 28 aprilie 2004, 1 septembrie 2004, 1 septembrie 2004, 1 martie 2005, 15 aprilie 2005, 27 aprilie 2005, 17 septembrie 2005, 14 octombrie 2005, și 15 noiembrie 2005.

The applicant, Ms Klavdiya Mykolayivna Lobach, is a Ukrainian national who was born in 1934 and lives in the village of Vodoslavka, Kherson region, Ukraine. She was represented before the Court by Ms N. Petrova, a lawyer practising in Kyiv. The Ukrainian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Y. Zaytsev, from the Ministry of Justice. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. At around 4 p.m. on 30 December 2000 the applicant’s husband was found dead in his home. The same day the Novotroitskiy District Prosecutor’s Office (“the DPO”) instituted proceedings into the murder and ordered a forensic medical examination. On 30 and 31 December 2000 thirteen neighbours, relatives and friends of the deceased were questioned.

On 31 December 2000 the forensic examination concluded that the applicant’s husband had received multiple bodily injuries and had been strangled. His death had occurred during the night of 29 to 30 December 2000. On 2 January 2001 the DPO questioned a further witness and issued a search warrant in respect of Mr S. and Mr D. On 4 January 2001 Mr D. was interrogated. On 5 January 2001 five more witnesses were questioned. On 8 January 2001 the DPO ordered the forensic examination of footprints and fingerprints that had been found at the scene of the crime. The examination reports were completed on 10 January (for the footprints) and 31 January 2001 (for the fingerprints). On 9 January 2001 two more witnesses were questioned.

On 10 January 2001 Mr D. was interrogated and a reconstruction was held. On 15 January 2001 the investigator granted the applicant aggrieved party status. The applicant was questioned as the aggrieved party. On 16 January 2001 Mr D was identified by two witnesses as a person who had asked about the deceased’s place of residence on the eve of the crime – 28 December 2000. On 17 January 2001 the investigator decided not to prosecute Mr D. for murder and robbery as he had an alibi for the time of murder. However, the investigator nevertheless considered that Mr D., who had arrived at the village with a certain Mr R. and Mr K. on 28 December 2000 and had enquired about the deceased’s place of residence, had to have been aware that this information was wanted by Mr R. and Mr K. for an illegal purpose, such as burglary.

Mr D. was therefore charged with complicity in burglary. On 18 January 2001 Mr D. was questioned as an accused. On 20 January 2001 the investigator arranged for the formal identification of a pair of running shoes by two witnesses, who testified that they belonged to Mr K. On 25 January 2001 another footprint examination was ordered. It was completed on 12 February 2001 and established that one of the footprints at the scene of the crime had been left by a sports shoe belonging to Mr K. On 12 February 2001 the investigator issued resolutions to bring charges against Mr K. and Mr R. of murder for financial gain. The prosecutor issued an arrest warrant with respect to Mr K. and Mr R. and placed them on a wanted list.

On 27 February 2001 the investigation was suspended since the whereabouts of the suspects were unknown. On 22 March 2001 the investigator ordered a search of Mr K.’s home. The search was carried out the same day. On 12 June 2001 the investigator issued a warrant to monitor the telegraphic and postal correspondence of Mr K.’s relatives. On 14 June 2001 the warrant was sent to the Head of the Genichesk Post Office. On 3 August 2001 five more witnesses were questioned. On 19 August 2001 Mr R. surrendered voluntarily to the prosecutor and was interrogated. At the same day the investigator decided to discontinue the criminal proceedings against Mr R for burglary and murder for lack of evidence. However, on 4 December 2001 that decision was quashed.

According to the applicant, on the advice of the investigator, she paid 500 United States dollars to a lawyer G. to represent her in the proceedings but never signed a formal agreement with the lawyer. On 16 October 2001 the Novotroitsky District Court of Kherson examined the case against Mr D. and remitted it for additional investigation; it instructed the investigator to arrange a confrontation between Mr K. and Mr R. Mr D. was released on condition that he did not abscond. The applicant was not present at the hearing but the lawyer G. acted on her behalf, allegedly without her authorisation. On 19 October 2001 the Novotroitsky District Prosecutor’s Office appealed against the decision of 16 October 2001. They maintained, in particular, that it was not possible to arrange for a confrontation between Mr D. and Mr K. since Mr K. had absconded.

On 11 December 2001 the Kherson Regional Court upheld the decision of the Novotroitsky District Court. On 30 December 2001 an additional medical forensic examination was ordered. The report was completed by 23 January 2002. On 11 January 2002 Mr R. was interrogated again. On the same day the investigator decided not to initiate criminal proceedings against Mr R. for destruction or damage of property with intent. On 16 January 2002 Mr D. was interrogated further and a confrontation was staged between him and Mr R. On 23 February 2002 the investigator decided not to pursue the prosecution of Mr R. on the ground that he had an alibi for the murder that was supported by five witnesses. According to Mr R. on the eve of the murder Mr D. had asked him to take Mr K. and Mr D. to the village where the applicant’s husband lived.

He had done so. He had waited for them for fifteen minutes and then taken them back to the town of Genichensk. Mr R. denied, and there was no evidence to the contrary, that he had been aware of the true intentions of Mr D. and Mr K. with respect to the applicant’s husband. On 30 April 2002, owing to changes in the procedural legislation that required any arrest order to be approved by the court, the investigator submitted a request to the Novotroitskyy District Court for a warrant for Mr K’s arrest. On 3 May 2002 the court ordered Mr K. to be taken into custody as a preventive measure. On 16 June 2002 the proceedings were suspended since the accused’s whereabouts were unknown. Thereafter the investigation was suspended and resumed several times.

By a letter of 6 June 2003 the applicant was informed that Mr D. had absconded and that the criminal proceedings against him were suspended. Owing to changes in the legislation on criminal procedure, on 17 December 2003 the investigator requested authorisation from the Kherson Regional Court of Appeal to survey the telegraphic and postal correspondence of Mr K.’s relatives and friends. On 18 December 2003 the court issued the authorisation. On 22 June 2004 the investigator issued a resolution for Mr K’s property to be seized. The investigator reported, however, that Mr K. had no property. By a letter of 31 August 2005 the Kherson Regional Prosecutor’s Office informed the applicant that they were still looking for Mr K., who had been identified as a suspect.

The investigators also checked the possible involvement of Mr R. and Mr D. in the murder of the applicant’s husband, but as their was no proof of their guilt, the Novotroitsky Prosecutor’s Office declined to prosecute them and the Kherson Regional Prosecutor’s Office upheld its decisions. By a letter of 19 October 2005 the Kherson Regional Prosecutor’s Office informed the applicant that the law-enforcement authorities were still looking for Mr K. and that the decisions to close the criminal proceedings against Mr R. and Mr D. were well-founded The investigator systematically issued orders to establish Mr K.’s whereabouts on 4 April 2002, 15 June 2002, 19 September 2003, 28 April 2004, 1 September 2004, 9 September 2004, 1 March 2005, 15 April 2005, 27 April 2005, 17 September 2005, 14 October 2005, and 15 November 2005.