Benderliu împotriva României

HOTĂRÂREA TERZĂ PRIVIND DECIZIA nr. 24263/03 de Ovidiu BENDERLIU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 13 octombrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 11 iulie 2003, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Ovidiu Benderliu, este un național român care s-a născut în 1937 și trăiește în Iași. Guvernul României (“Guvernul”) este reprezentat de agentul lor, dl Răzvan-Horațiu Radu. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează.

La o dată neespecificată, în ianuarie 2001, reclamantul a depus o plângere penală împotriva terților pentru furt, distrugerea proprietăților și confiscarea documentelor. Într-o scrisoare primită de Registru la 15 aprilie 2004, reclamantul a informat Registrul că plângerea penală împotriva terților nu a avut reclamații civile. La 15 ianuarie 2001, un terț a depus o plângere penală împotriva reclamantului pentru abuz de bunuri și resurse ale societății pe baza articolului 26 §§ 2,3 din Legea nr. 31 din 1990 și a solicitat daune civile. La o dată neespecificată în 2001 apartamentul reclamantului, o serie de stocuri și un cont bancar în numele său au fost confiscate în așteptarea rezoluției procedurii penale introduse împotriva reclamantului.

La 2 noiembrie 2004, Curtea de district Iași a anulat decizia Oficiului Procurorului din 3 iunie 2003 de a deschide o procedură penală împotriva reclamantului și a ordonat Oficiului Procurorului să redeschidă ancheta penală. Atât reclamantul, cât și Procurorul au apelat la decizia respectivă. La 7 iunie 2005, Curtea județului Iași a permis apelurile reclamantului și ale procurorului, a anulat decizia din 2 noiembrie 2004 și a ordonat Curții de district Iași să decidă în fondul cazului. La 31 ianuarie 2006, Curtea județului Iași a achitat reclamantul cu privire la punctele de drept în ceea ce privește șeful penal al plângerii, cu toate că în parte permisă în ceea ce privește meritul cererii de daune civile ale terțelor.

Reclamantul a apelat la decizia La 3 mai 2007, Curtea județului Iași a respins în ceea ce privește meritul apelului reclamantului. La 9 mai 2007, reclamantul a apelat în continuare la decizia, ceea ce pare să fie încă în suspensie în fața instanțelor interne. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție în ceea ce privește durata și rezultatul procedurii penale cu cereri de daune civile aduse împotriva lui în măsura în care instanțele au evaluat dovezile și au interpretat greșit dispozițiile juridice aplicabile. În conformitate cu același articol al Convenției, reclamantul s-a plâns de lungimea și de inacțiunea autorităților în soluționarea procedurilor penale introduse de către reclamant împotriva terților, fără cereri civile Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește confiscarea bunurilor mobiliare și imobile ale reclamantului pe durata procedurii penale.

HOTĂRÂREA La 23 ianuarie 2009, cererea a fost comunicată guvernului și ambele părți au fost invitate să informeze Curtea până la 19 martie 2009 dacă sunt de acord să semneze declarația de soluționare prietenoasă atașată la scrisoarea de comunicare. Declarația de soluționare prietenoasă a fost semnată de Guvern la 11 martie 2009. La 1 aprilie 2009, întrucât reclamantul nu a răspuns nici la scrisoarea Curții din 23 ianuarie 2009, nici nu l-a recunoscut așa cum a fost primită și întrucât personalul Registrului nu a putut să-l contacteze prin telefon, deoarece numărul furnizat de către reclamant nu mai este utilizat, scrisoarea menționată mai sus și documentele însoțitoare au fost trimise încă o dată prin postul înregistrat la adresa furnizată de solicitant.

Cu toate acestea, plicul a fost returnat ca „necunoscut”. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Santiago Quesada Josep Casadevell Grefier Președintele

THIRD SECTION

DECISION Application no. 24263/03 by Ovidiu BENDERLIU against Romania The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 13 October 2009 as a Chamber composed of: Josep Casadevall, President, Elisabet Fura, Corneliu Bîrsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis López Guerra, Ann Power, judges, and Santiago Quesada, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 11 July 2003, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr. Ovidiu Benderliu, is a Romanian national who was born in 1937 and lives in Iași. The Romanian Government (“the Government”) are represented by their Agent, Mr. Răzvan-Horațiu Radu. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

On an unspecified date in January 2001 the applicant lodged a criminal complaint against third parties for theft, destruction of property and seizure of documents. In a letter received by the Registry on 15 April 2004 the applicant informed the Registry that his criminal complaint against third parties was without civil claims. On 15 January 2001 a third party lodged a criminal complaint against the applicant for misuse of company assets and resources on the basis of Article 26 §§ 2,3 of Law No. 31 of 1990 and claimed civil damages. On an unspecified date in 2001 the applicant’s apartment, a number of stocks and a bank account in his name were seized pending the resolution of the criminal proceedings brought against the applicant.

On 2 November 2004 the Iași District Court quashed the decision of the Prosecutor’s Office of 3 June 2003 to open criminal proceedings against the applicant and ordered the Prosecutor’s Office to reopen the criminal investigation. Both the applicant and the Prosecutor’s Office appealed the decision. On 7 June 2005 the Iași County Court allowed the applicant’s and the Prosecutor’s Office appeals, quashed the decision of 2 November 2004 and ordered the Iași District Court to decide on the merits of the case. On 31 January 2006 the Iași County Court acquitted the applicant on points of law in respect of the criminal head of the complaint, however partly allowed on merits the third party’s claim for civil damages.

The applicant appealed the decision On 3 May 2007 the Iași County Court rejected on merits the applicant’s appeal. On 9 May 2007 the applicant further appealed the decision. The proceedings appear to be still pending before the domestic courts. COMPLAINTS The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention in respect of the length and the outcome of the criminal proceedings with claims for civil damages brought against him in so far as the courts assessed the evidence and misinterpreted the applicable legal provisions. Under the same article of the Convention the applicant complained of the length and the inaction of the authorities in resolving criminal proceedings brought by the applicant against third parties, without civil claims The applicant complained under Article 1 of Protocol No. 1 in respect of the seizure of the applicant’s movable and immovable property for the duration of the criminal proceedings.

THE LAW On 23 January 2009 the application was communicated to the Government and both parties were asked to inform the Court by 19 March 2009 whether they agree to sign the declaration of friendly settlement attached to the communication letter. The declaration of friendly settlement was signed by the Government on 11 March 2009. On 1 April 2009, since the applicant did neither answer the Court’s letter of 23 January 2009 nor did he acknowledge it as received and since the Registry staff was unable to contact him by phone as the number provided by the applicant is no longer in use, the above mentioned letter and the accompanying documents were sent once more by registered post to the address provided by the applicant.

However, the envelope was returned as “unknown”. The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Santiago Quesada Josep Casadevall Registrar President