CtEDO 03.11.2009 Auto

MOHAMED ILMI v. THE NETHERLANDS AND GREECE

RESPONDENT
GRC;NLD
HOTĂRÂRE
03.11.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
MOHAMED ILMI v. THE NETHERLANDS AND GREECE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

22 iulie 2009 SECȚIUNEA TERZĂ Cerere nr. 32212/09 de Safiya MOHAMED ILMI împotriva Țărilor de Jos și a Greciei depusă la 18 iunie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Safiya Mohamed Ilmi, este un național somal care s-a născut în 1983 și este în prezent în „s-Gravendeel. Ea este reprezentată în fața Curții de către dna J.A. Pieters, un avocat practicant în Utrecht. Faptele cazului, prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul s-a născut și a trăit în Mogadishu. Ea aparține subclanului Habr Gedir al familiei clanului Hawiye. Nepotul ei a vrut să se căsătorească cu ea, dar tatăl ei a refuzat permisiunea pentru că reclamantul a vrut să se căsătorească cu altcineva, ceea ce a făcut, în iulie 2007. La scurt timp după căsătoria ei, reclamantul a fost răpit de nepotul ei, iar în timpul detenției ei a fost violată de el și de alți oameni. După trei zile, tatăl ei a reușit să o elibereze. În ianuarie 2008, tatăl și fratele mai mare al reclamantului au murit, părăsind-o fără protecție. Ea a pierdut contactul cu soțul ei de unde nu era conștientă. Frații ei mai mici nu au putut să o protejeze. Reclamantul a părăsit Somalia în ianuarie 2008. După ce a călătorit prin Siria și Turcia, a fost prinsă de autoritățile grecești din Mytilini, capitala insulei Lesbos, la 23 martie 2009. Amprentele ei au fost luate. Ea a spus autorităților grecești că numele ei era Aamino Mohamed. A trebuit să apară în fața unei instanțe, din motive necunoscute de ea. În timp ce minorii au fost eliberați, adulți, inclusiv reclamantul, au fost trimisi în închisoare timp de trei luni. Ea a fost tratată rău în închisoare. A fost notificată că a trebuit să părăsească Grecia în termen de trei luni. Reclamantul a sosit în Țările de Jos, prin Franța, la 26 iunie 2008. A solicitat azil în Țările de Jos la 23 septembrie 2008. Această cerere a fost respinsă la 20 martie 2009, din cauza faptului că Grecia a fost responsabilă pentru examinarea acestei cereri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 („Regulamentul Dublin”). ) din Haga, care a stat la Almelo, la 4 iunie 2009. Curtea regională a ajuns la hotărârea sa fără o audiere, reclamantul a depus o obiecție (verzet ) împotriva acesteia, care sunt în prezent încă în așteptare. Cu toate acestea, nu a fost deschisă reclamantului să solicite o injuncție de a rămâne transferul în Grecia în așteptarea prezentei proceduri. La 30 iunie 2009, președintele Camerei a hotărât să informeze Guvernul Țărilor de Jos că este de dorit în interesul părților și conducerea corectă a procedurii în fața Curții să nu îndepărteze reclamanții din teritoriul lor în așteptarea procedurii în fața Curții. Invocând art. 3 din Convenție, precum și art. 13 coroborat cu art. 3, reclamantul se plâng că refuzând să examineze meritele cererii de azil sau ale cererilor sale privind tratamentul pe care le-a primit în Grecia și returnând-o în această țară, autoritățile olandeze au expus-o la un risc real de a fi supusă unui tratament în încălcarea articolului 3 din Grecia și/sau de a fi returnată în Somalia – în cazul în care se teme, de asemenea, de a fi supusă unui tratament în încălcarea articolului 3 – fără a fi efectuată o examinare adecvată a acestei afirmații. De asemenea, ea se plânge de faptul că procedurile privind obiecția sa împotriva hotărârii Curții regionale de la Haga, care stăteau la Almelo, nu au avut efect suspensiv, ceea ce, în opinia ei, a făcut acest remediu ineficient. Reclamantul susține, de asemenea, că îndepărtarea indirectă într-o țară intermediară, ale căror autorități pot decide să o reîntoarcă în Somalia, nu afectează responsabilitatea Țărilor de Jos de a se asigura că reclamantul nu este, ca urmare a deciziei sale de a expulsa, expus la tratament contrar articolului 3. Reclamantul se plânge că autoritățile grecești nu vor examina – și nu vor examina riguros – afirmația ei că întoarcerea ei în Somalia o va expune la un risc real de a fi supusă tratamentului în încălcarea art. 3 și, în acest sens, invocă, de asemenea, art. 13 în legătură cu art. 3. Ea susține că, în Grecia, nu va fi autorizată să își elaboreze afirmația cu ajutorul unui interpret, că nu va dispune de un remediu eficace pentru a contesta respingerea cererii de azil și că nu va fi furnizată asistență juridică. Ea susține în continuare că va fi supusă unui tratament în contradicție cu art. 3 din Grecia, deoarece nu va fi furnizată o locuință sau o asistență medicală și va fi forțată să trăiască pe străzi în cazul în care ea poate cădea victimă de violență poliție sau criminali. Reclamantul își bazează acuzațiile pe experiența ei în timpul șederii sale anterioare în Grecia, precum și pe rapoartele elaborate (denumite în continuare Departamentul de Stat al Statelor Unite; Human Rights Watch; Amnesty International; UNHCR; Consiliul Grec pentru Refugiați; Stiftung Pro Asyl, Förderverein Pro Asyl și Grupul de Avocați pentru Drepturile Refugiaților și Migranții din Atena; Organizația Norvegienă pentru Cercetători de Azil, Comitetul Norvegiean Helsinki și Monitorul Greciei Helsinki; Programul Ecumecumenic pentru Refugiați și Exile; și Comisarul Europei pentru Drepturile Omului) privind tratamentul reclamanților de azil și examinarea cererilor de azil de către autoritățile grece. Invocând articolele 5 și 6 din Convenție, reclamantul se plânge în continuare de detenția sa în Grecia și de procedurile judiciare din țara respectivă, în cursul căreia nu a fost asistată de un interpret, nu a primit asistență juridică și nu a fost furnizată o informație pe hârtie. În ceea ce privește informațiile furnizate anterior că un oficial guvernamental olandez va fi prezent în timpul transferului unui reclamant de azil în Grecia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 Februarie 2003 („Regulamentul Dublin”), Guvernul este solicitat să precizeze exact ceea ce constă această prezență. Însoțește oficialul reclamantul de azil la biroul departamentului de poliție din aeroportul Atena? Starea oficială la reclamantul de azil până la depunerea unei cereri de azil? Având în vedere afirmațiile reclamantului și documentele care au fost depuse, ar avea riscul de a fi supusă unui tratament în încălcarea articolului 3 din Convenție dacă ar fi transferată în Grecia, urmată de o returnare în țara sa de origine? i) rapoartele menționate de solicitant, referitoare la modul în care cererile de azil sunt prelucrate în Grecia și reclamanții de azil tratați, și ii) susținerea reclamantului că, dacă este transferată în Grecia, ea prezintă un risc real de a fi (indirect) returnată în țara sa de origine fără ca autoritățile grecești să fi stabilit printr-un control riguros că nu va exercita un risc real de a fi supusă unui tratament în încălcarea articolului 3 din țara respectivă, este compatibil cu art. 3 și/sau cu art. 13 din Convenție pentru autoritățile Țărilor de Jos: aplicarea regulamentului de la Dublin fără a examina suficient cererea, susținută de rapoartele prezentate, că Grecia nu poate fi considerată o țară terță în condiții de siguranță și/sau fără a se asigura că Grecia va depune efectiv cererea de azil a reclamantului unui control riguros; aplicarea regulamentului de la Dublin fără să examineze în fondul afirmațiilor reclamantului? Având în vedere cerința de a asigura protecția efectivă a drepturilor convenției (a se vedea, de exemplu, Soering c. Regatul Unit , 7 iulie 1989, Serie A nr. 161, § 87 și Assenov și alții c. Bulgaria , 28 octombrie 1998, Raporturi de hotărâri și decizii 1998-VIII, § 102), este relevant să se țină seama de faptul că HCR a suspendat recent participarea la examinarea a peste 30.000 de cereri de azil în Grecia datorită rezervelor privind noile reglementări? Guvernul Greciei În ceea ce privește informațiile furnizate anterior de Guvernul Greciei că un reclamant de azil transferat în Grecia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 343/2003 din 18 februarie 2003 („Regulamentul Dublin”) este în măsură să solicite azil la biroul departamentului de poliție din aeroportul Atena și, de asemenea, având în vedere informațiile conținute în diferitele rapoarte menționate de solicitant, Guvernul este solicitat să indice dacă, după depunerea unei astfel de cereri de azil, reclamantul de azil în cauză este supus unei obligații de a raporta autorităților și dacă dispune de un mijloc eficient de a respecta această obligație; și dacă prelucrarea cererii de azil depinde de orice alt factor, cum ar fi solicitatorul de azil care are o adresă. 2a. În ceea ce privește informațiile furnizate anterior de Guvernul Greciei că un reclamant de azil are dreptul la locuință, Guvernul este solicitat să elaboreze despre tipul de cazare care va fi pus la dispoziția reclamanților de azil care vor fi returnați în Grecia în temeiul Regulamentului Dublin și dacă, având în vedere afluxului mare actual al reclamanților de azil, se poate garanta disponibilitatea de cazare. 2b. În plus, reclamanții de azil sunt furnizate (meanele de achiziționa) elemente esențiale, cum ar fi alimentele și asistența medicală în timpul în care cererea de azil nu a fost încă hotărâtă? Dacă nu, în ce fel sunt destinate reclamanților de azil să obțină astfel de elemente esențiale? Având în vedere afirmațiile reclamanților și documentele care au fost depuse, ar fi confruntată cu riscul de în cazul în care este supusă unui tratament în încălcarea articolului 3 din Convenție, dacă este returnată, chiar indirect, în țara sa de origine? 4a. Ce procedură va fi aplicată reclamantului – ca reclamant de azil transferat în aplicarea Regulamentului Dublin –, la întoarcerea ei în Grecia? 4b. Poate fi considerată că această procedură constituie un remediu eficace în fața unei autorități naționale, conform prevederilor art. 13 din Convenție? În special: Va avea reclamant acces la serviciile unui interpret în toate etapele procedurii? ii. Va avea reclamant acces la asistență juridică (finanțată de stat), dacă este necesar? iii. Dacă cererea de azil este respinsă, ce posibilități de recurs există?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2009-11-03
0,94
ALI ELMI v. THE NETHERLANDS AND GREECE
22 July 2009 THIRD SECTION Application no. 33212/09 by Shukri ALI ELMI against the Netherlands and Greece lodged on 23 June 2009 STATEMENT OF FACTS THE FACTS The applicant, Ms Shukri Ali Elmi, is a Somali national who was born in 1979 and i
CtEDO 2009-11-03
0,94
AWEYS AHMED v. THE NETHERLANDS AND GREECE
22 July 2009 THIRD SECTION Application no. 31930/09 by Abdulahi AWEYS AHMED against the Netherlands and Greece lodged on 18 June 2009 STATEMENT OF FACTS THE FACTS The applicant, Mr Abdulahi Aweys Ahmed, is a Somali national who was born in
CtEDO 2009-11-03
0,93
AHMED ALI v. THE NETHERLANDS AND GREECE
30 July 2009 THIRD SECTION Application no. 26494/09 by Hayaati AHMED ALI against the Netherlands and Greece lodged on 19 May 2009 STATEMENT OF FACTS THE FACTS The applicant, Ms Hayaati Ahmed Ali is a Somali national who was born in 1980 and
CtEDO 2009-11-03
0,93
SAIED AHMED v. THE NETHERLANDS AND GREECE
22 July 2009 THIRD SECTION Application no. 29936/09 by Maryam SAIED AHMED against the Netherlands and Greece lodged on 8 June 2009 STATEMENT OF FACTS THE FACTS The applicant, Ms Maryam Saied Ahmed, is a Somali national who was born in 1979
CtEDO 2009-11-03
0,93
MOOSA MAHAMOUD v. THE NETHERLANDS AND GREECE
22 July 2009 THIRD SECTION Application no. 32729/09 by Mahdi MOOSA MAHAMOUD against the Netherlands and Greece lodged on 21 June 2009 STATEMENT OF FACTS THE FACTS The applicant, Mr Mahdi Moosa Mahamoud, is a Somali national who was born in
Sursă