CtEDO 24.11.2009 Auto

LAMPREHT v. SLOVENIA

RESPONDENT
SVN
HOTĂRÂRE
24.11.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
LAMPREHT v. SLOVENIA (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

DIRECȚIUNEA TERZĂ DECIZIE Numărul de cerere: 3902/05, 15884/06, 23043/06, 25937/06, 28373/06, 37050/06, 38615/06, 41353/06, 41362/06, 43992/06, 44405/06, 45619/06 și 50592/06, de către Martina LAMPREHT și 12 alții împotriva Sloveniei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 24 noiembrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevill, președinte, Elisabet Fura, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis López Guerra, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererile de mai sus, având în vedere propunerile guvernamentale făcute reclamanților, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții, cu excepția dlui L. Gaši, sunt toți resortisanți ai Sloveniei (a se vedea apendicele atașată). Dl. L. Gaši este un național al Serbiei. Reclamanții, dna Lampreht, dna Poteko și dl Gaši au fost reprezentați în fața Curții de dna Končan Verstovšek, avocat practicant la Celje. Dl Torina, dna Torina și dl. Kavčnik au fost reprezentați de dl. Lipej, avocat practicant la Medvode. Dl Valentinčič a fost reprezentat de dl L. Benigar Tošič, avocat practicant la Ljubljana. Dl și dna Žagar au fost reprezentate de dna Krainer, avocat practicant la Radovljica. Dl Zabukovnik a fost reprezentat de dl F. Repnik, avocat practicant la Celje. Dl Tojnko a fost reprezentat de dl. Verstovšek, avocat practicant în Celje. Dl Modrijančič a fost reprezentat de dl A. Fijavž, avocat practicant în Celje. Dna Ibrišič a fost reprezentată de dl Žorž, avocat practicant în Koper. Dna Miklič nu a fost reprezentată în fața Curții. Guvernul sloven (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Lucijan Bembič, procuror general. Circumstanțele cazului Reclamanții au fost părți la proceduri care s-au încheiat înainte de 1 ianuarie 2007. Legea internă relevantă Actul privind protecția dreptului la un proces fără întârziere neîntârziere (Zakon o varstvu pravice do sojenja brez nepotrebnega odlašanja , Jurnalul Oficial, nr. 49/2006 – „Legea 2006”) a devenit operațională la 1 ianuarie 2007. Secțiunea 25 stabilește următoarele norme tranzitorii în ceea ce privește cererile deja întârziate în fața Curții: secțiunea 25 - Satisfacție echitabilă pentru prejudiciile suferite înainte de punerea în aplicare a prezentei acte „(1) În cazurile în care încălcarea dreptului la un proces fără întârziere nejustificată a încetat deja și partea a formulat o cerere de justă satisfacție față de instanța internațională înainte de data punerii în aplicare a prezentei acte, Biroul Procurorului de Stat oferă părții o soluție cu privire la valoarea satisfăcării juste în termen de patru luni de la data primirii cazului menționat de instanța internațională pentru procedura de decontare. Partea prezintă o propunere de decontare Biroului Procurorului de Stat în termen de două luni de la data primirii propunerii Biroului Procurorului de Stat. Biroul Procurorului de Stat decide asupra propunerii cât mai curând posibil și în termen de patru luni cel târziu.... (2) În cazul în care propunerea de soluționare menționată la alineatul (1) din prezenta secțiune nu este aderată la Biroul Procurorului de Stat și partea nu a negociat un acord în termen de patru luni de la data la care părții și-a făcut propunerea, partea poate depune o cerere [ pentru satisfacție ] cu instanța competentă în temeiul prezentei Acte. Partea poate depune o cerere în termen de șase luni de la primirea Biroului Procurorului de Stat pentru a răspunde că propunerea părții menționate în paragraful anterior nu a fost aderată la, sau după expirarea termenului stabilit în paragraful anterior pentru Biroul Procuror de Stat pentru a decide dacă se procedează la soluționare. Indiferent de tipul sau valoarea cererii, dispozițiile Legii de procedură civilă privind cererile mici se aplică în cadrul unei proceduri în fața unei instanțe.” Reclamanții au plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura civilă a fost excesiv de lungă și s-au plâns și că nu au un remediu intern eficient în acest sens (art. 13 din Convenție). În prezent, Curtea constată că, după ce guvernul a fost informat cu privire la cererile prevăzute la art. 54 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul de procedură, toate reclamanții au primit propunerile de soluționare ale Procurorului de stat în temeiul articolului 25 din Legea de 2006 care recunoaște o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil și care oferă remediere pentru prejudiciu moral (a se vedea apendicele). De asemenea, menționează că reclamanții au fost, de atunci, în măsură să negocieze un acord cu biroul procurorului de stat sau, în cazul în care acest lucru nu ar fi reușit, să depună o „reclamație pentru satisfacție echitabilă” în conformitate cu dispozițiile relevante ale Legii 2006 (a se vedea „Legea internă relevantă” de mai sus). Aceasta din urmă a fost considerată de Curte ca fiind mijloace adecvate de remediere a unei încălcări a cerinței de timp rezonabil prevăzute la art. 6 care s-a întâmplat deja (a se vedea Pohlen/Slovenia (dec.), nr. 28457/03, §§ 40-43, 3 iunie 2008, Kešelj și altele 6 împotriva Sloveniei (dec.), nr. 20674/05, 20680/05, 28380/05, 28441/05, 38861/05, 39198/05 și 44915/05, 19 mai 2009). Curtea reiterează art. 37 din Convenție, care, în partea relevantă, se citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să ia o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că ... (c) din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii. Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale, este necesar. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererilor în ceea ce privește durata procedurii și că acestea ar trebui eliminate din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 (c) Ca urmare a acestei concluzii, Curtea și-a luat în considerare competența în temeiul art. 37 § 2 din Convenție de a restabili situația în lista cazurilor, dacă consideră că circumstanțele justifică acest curs. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; decide să elimine cererile din lista cazurilor sale. Santiago Quesada Josep Casadevall Președintele grefierului Apendicele nr. Cerere Număr Numele reclamantului Anul nașterii Adresă Data introducerii Data propunerii de decontare sau a acordului semnat de procurorul de stat 3902/05 Martina LAMPREHT 1956 Slovenske Konjice 13/10/2005 16/02/2009 15884/06 Ivana POTEKO 1963 Griže 09/03/2006 01/09/2009 23043/06 Marjan TURINA Bogdana TURINA 1953 1955 Dobravlje 04/05/2006 19/05/2009 25937/06 Jože VALENTINČIČ 1946 Ljubljana 05/06/2006 12/06/2009 28373/06 Dunja MIKLIČ 1957 Trebnje 12/06/2006 29/05/2009 37050/06 Latif GAŠI 1962 Klina, Serbia 05/09/2006 16/09/2009 38615/06 Milan Bogdan ŽAGAR 1936 Brežice 15/09/2006 13/08/2009 41353/06 Tadej ZABUKOVNIK 1983 Polzela 29/09/2006 16/09/2009 41362/06 Jurij KAVČNIK 1975 Brezovica pri Ljubljani 29/09/2006 29/07/2009 10. 43992/06 Jožefa ŽAGAR 1939 Brežice 15/09/2006 13/08/2009 11. 44405/06 Zvonimir TOJNKO 1966 Celje 18/09/2006 10/09/2009 12. 45619/06 Branko MODRIJANČIČ 1960 Ljubljana 28/09/2006 23/07/2009 13. 50592/06 Emira IBRIŠIČ 1955 Izola 29/11/2006 10/06/2009

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă