CtEDO 15.12.2009 Auto

WASILEWSKI c. POLOGNE

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
15.12.2009
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2009
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
WASILEWSKI c. POLOGNE (CtEDO, 2009)
HUDOC · oficial

Secțiunea a patra Cerere nr. 18524/08 prezentată de Maciej WAZILEWSKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 15 decembrie 2009 într-o cameră compusă din Nicolas Bratza, președinte, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Mihai Poalelungi, judecători, și de Lawrence Early, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 27 martie 2008, având în vedere declarația din 29 octombrie 2009, prin care guvernul pârât invită Curtea să șteargă cererea privind rolul și răspunsul reclamantului la această declarație, După ce a deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamantul, dl Maciej Wasilewski, este un resortisant polonez, născut în 1974 și are reședința în Warszawa. Guvernul polonez (atlée) a fost reprezentat de agentul său, dl Jakub Wołąsiewicz, de la Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează: La o dată nespecificată, procurorul regional din Suwałki a deschis o anchetă împotriva reclamantului și i-a reproșat că a răpit și sechestrat o persoană, că a tratat cu cruzime și că a solicitat o răscumpărare împotriva eliberării sale, toate faptele comise în bandă organizată. La 11 iulie 2002, Tribunalul Districtual Suwałki a ordonat ca reclamantul să fie reținut provizoriu timp de șapte zile de la data arestării sale. Judecătorul și-a motivat hotărârea prin prezența unor motive plauzibile de interdicție a faptului că acesta a comis faptele reprobabile. La 24 noiembrie 2005, reclamantul a fost reținut. La 30 noiembrie 2005, Tribunalul Districtual Suwałki a prelungit detenția provizorie. Judecătorul a considerat necesar să efectueze mai multe acte de procedură. Se estimează că comportamentul reclamantului, care era deja legat de justiție, a pus la îndoială teama de a-l vedea fugind și de a împiedica buna funcționare a procedurii. El a pus accentul pe gravitatea pedepsei. La 30 decembrie 2005, procurorul regional Suwałki a depus o plângere împotriva reclamantului și a unei alte persoane, la o dată nespecificată, până la 13 ianuarie 2006, cel târziu, la Tribunalul Districtual din Poznań, care a prezentat un act de acuzare împotriva reclamantului și a unei alte persoane. În faza judiciară, judecătorii au prelungit cu regularitate detenția din motive esențiale identice cu cele menționate mai sus. Ei au invocat riscul de coluziune care rezultă din faptul că reclamantul acționase cu complicitatea altor persoane. La 14 februarie 2006, având în vedere natura faptelor în cauză, Tribunalul de District din Poznań sistima incompetent și demisionat în favoarea Tribunalului Regional din Poznań. La 11 mai 2006, tribunalul de apel din Poznań a decis să transmită cauza tribunalului regional din Varșovia. La 23 noiembrie 2007, hotărând cu privire la cererea judecătorului fondului, Curtea de apel din Varșovia a prelungit arestarea provizorie a reclamantului subliniind prezența unor suspiciuni puternice că acesta a comis infracțiuni grave, care se referă la delincvența organizată și pasibile de o pedeapsă severă. Comisia a reamintit faptul că reclamantul a fost căutat timp de trei ani în temeiul unui mandat de arestare, ceea ce a dus la necesitatea de a asigura buna desfășurare a procedurii și, în plus, la caracterul deosebit de complex al cauzei. La 8 ianuarie 2008, acționând în a doua instanță, instanța din Varșovia a respins acțiunea reclamantului interjat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2007. La 11 decembrie 2008, reclamantul a fost eliberat pe cauțiune. În același timp, instanța a pronunțat împotriva sa interdicția de a părăsi teritoriul și l-a pus sub supraveghere polițienească. Invocând art. 5 alin. (3) din Convenție, reclamantul se plânge de durata detenției sale. Orice persoană arestată sau deținută, în condițiile prevăzute în alin. (1) lit. (c) din prezentul articol (...) are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în timpul procedurii. (...) Printr-o scrisoare din 29 octombrie 2009, guvernul a informat Curtea că va face o declarație unilaterală în vederea rezolvării problemei ridicate de cerere. În plus, guvernul a invitat Curtea să șteargă cauza din rolul în temeiul articolului 37 din convenție. (...) guvernul declară că, prin prezenta declarație unilaterală, recunoaște durata excesivă a detenției provizorii a reclamantului. (...) Având în vedere circumstanțele speciale ale cauzei, guvernul declară că este pregătit să plătească reclamantului suma de 4 542,24 PLN pe care o consideră rezonabilă în lumina jurisprudenței Curții. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, nu va fi supusă nici unui impozit; ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În cazul în care nu se poate soluționa în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale (...) Prin scrisoarea din 17 noiembrie 2009, reclamantul a informat că suma oferită de guvern în declarația sa părea inacceptabilă. Curtea amintește că art. 37 din convenție prevede că, în orice moment al procedurii, Curtea poate decide să elimine o cerere din rol în cazul în care circumstanțele permit să se tragă una dintre concluziile menționate la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din acest articol. În special, art. 37 alineatul (1) litera (c) permite Curții să elimine o cerere din rol atunci când pentru orice alt motiv pe care [ea] îl consideră existența sa, nu se mai justifică continuarea examinării cererii. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, ea poate șterge o cerere din rolul în temeiul art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să continue. În astfel de cazuri, pentru a stabili dacă aceasta trebuie să șteargă cererea de rol, Curtea examinează cu atenție declarația în lumina principiilor care se desprind din jurisprudența sa, în special din hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia [GC], n 26307/95, § 75-77, CEDH 2003-VI), WAZA Spółka z o.o.c. Polonia (dec.), n 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.), n 28953/03). Având în vedere natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului, precum și cuantumul taxei de judecată propuse, care corespunde sumelor acordate în cauze similare, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii (articolul c) din convenție). Având în vedere cele de mai sus și în special existența unei jurisprudențe clare și abundente cu privire la problema formulată în speță, Comisia consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta să nu impună ca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ia act de termenii declarației guvernului pârât și de modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor pe care le conține aceasta decide, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție, să șteargă cauza rolului. Lawrence Early Nicolas Bratza Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă