- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 12 ianuarie 2010
- Stat pârât
- FIN
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Vunukainen împotriva Finlandei
Traducere în română Auto
A doua secțiune decizia nr. 1430/09 de Viktor VUNUKAINEN împotriva Finlandei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 12 ianuarie 2010 în calitate de Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Giovanni Bonello, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, grefier adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 23 decembrie 2008, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Viktor Vunukainen, un cetățen Kazakistan care s-a născut în 1965 și trăiește în Tampere. El a fost reprezentat în fața Curții de dl Jaakko Tuutti, un avocat practicant la Tampere.
Guvernul finlandez (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Arto Kosonen al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurii sale penale. La 30 septembrie 2009 și 15 octombrie 2009, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Finlandei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-i plăti 5.500 euro pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi eliberate de orice impozită care ar putea fi aplicabilă.
Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției).
Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Președintele adjunct al grefierului
FOURTH SECTION
DECISION Application no. 1430/09 by Viktor VUNUKAINEN against Finland The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 12 January 2010 as a Chamber composed of: Nicolas Bratza, President, Giovanni Bonello, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Nebojša Vučinić, judges, and Fatoș Aracı, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 23 December 2008, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The application was lodged by Mr Viktor Vunukainen, a Kazakhstani national who was born in 1965 and lives in Tampere. He was represented before the Court by Mr Jaakko Tuutti, a lawyer practising in Tampere.
The Finnish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Arto Kosonen of the Ministry for Foreign Affairs. The applicant complained under Article 6 of the Convention about the length of his criminal proceedings. On 30 September 2009 and 15 October 2009 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against the Finland in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 5,500 euros to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be free of any taxes that may be applicable. It would be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.
In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment would constitute the final resolution of the case. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.
For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Deputy Registrar President