K.E. v. FINLAND

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI nr. 66401/09, de către K.E. împotriva Finlandei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 28 septembrie 2010 în calitate de comitet compus din: Lech Garlicki, președinte, Ljiljana Mijović, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 16 decembrie 2009, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de un național finlandez, dl K.E. Președintele Camerei a acordat reclamantului cererea de a nu-și divulga identitatea (art. 47 § 3). Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții de către dl Tommi Koividenen, avocat care practică în Tampere. Guvernul finlandez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Arto Kosonen al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii sale penale. La 6 iulie și 8 iulie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă afirmații împotriva Finlandei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 6,085 euro [1] pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costuri și cheltuieli, care ar fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta ar fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri. Președintele adjunct al grefierului Fatoș Aracı Lech Garlicki Această sumă include compensarea pentru prejudiciu moral în valoare de 5,085 EUR și 1000 EUR pentru costuri și cheltuieli (inclusiv impozitul pe valoarea adăugată).

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 66401/09

by K.E.

against Finland

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 28

September 2010 as a Committee composed of:

Lech Garlicki,

President,

Ljiljana Mijović,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 16 December 2009,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The application was lodged by a Finnish national, Mr K.E. The President of the Chamber granted the applicant's request that his identity should not be disclosed to the public (Rule 47 § 3). The applicant was represented before the Court by Mr Tommi Koivistoinen, a lawyer practising in Tampere. The Finnish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Arto Kosonen of the Ministry for Foreign Affairs.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of his criminal proceedings.

On 6 July and 8 July 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Finland in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 6,085

euros

[1]

to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be free of any taxes that may be applicable. It would be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment would constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Fatoș Aracı

Lech Garlicki

Deputy Registrar

President

1.

This sum includes compensation for non-pecuniary damage in the amount of EUR 5,085 and EUR 1,000 for costs and expenses (including the value-added tax).