AFFAIRE VIDES AIZSARDZIBAS KLUBS CONTRE LA LETTONIE

Rezoluția CM/ResDH(2010)57 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Vides Aizsardzības Klubs împotriva Letoniei (Recherche n 5782/00, Hotărârea din 27/05/2004, definitivă la 27/08/2004) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să controleze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea," având în vedere hotărârea Curții transmisă Comitetului după încheierea acesteia. Reamintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la interferența disproporționată în dreptul la libertatea de exprimare a unei asociații neguvernamentale de protecție a mediului (încălcarea articolului 10) (a se vedea detaliile în lit. (a) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul art. 46 alin. (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție. În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât i-a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 57 alineatul (2) din Convenție. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2010)57 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Vides Aizsardzības Klubs împotriva Letoniei Rezumat introductiv al cauzei În ceea ce privește o intervenție disproporționată în dreptul la libertatea de exprimare a recurentei, o asociație neguvernamentale letone de protecție a mediului (încălcarea articolului 10). În 1997, asociația solicitantă a adresat autorităților competente o rezoluție formală care își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea unei zone de dune într-o comunitate de coastă. Rezoluția, publicată într-un ziar regional, afirma în special că primarul comunei a favorizat construcția ilegală în zona dunelor. Primarul a introdus o acțiune în despăgubire împotriva recurentei, susținând că afirmațiile cuprinse în rezoluție erau calomniatoare. Tribunalul Districtual Talsi a considerat că reclamanta nu a dovedit veridicitatea declarațiilor sale și a fost condamnată să publice o negare oficială și să plătească despăgubiri primarului pentru publicarea unor acuzații calomniatoare. Această hotărâre a fost confirmată de Curtea Regională din Kurzeme și de Curtea Supremă. Curtea Europeană a considerat că afirmațiile recurentei care descrie comportamentul primarului ca fiind "în mod legal" a constituit o hotărâre de valoare pe un subiect de interes public, neexcedând limitele criticii permise în privința unui personaj public. Curtea a observat că, având în vedere competențele relativ extinse conferite primarilor prin dreptul leton, faptul de a reproșa primarului politica întregii colectivități locale nu poate fi calificat drept abuz de libertatea de exprimare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că restricțiile impuse libertății de exprimare a recurentei nu sunt necesare într-o societate democratică. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Proaspăte & Cheltuire Total 000 EUR 000 EUR Platit pentru 06/08/2004 b) Măsuri individuale Recurenta nu a formulat nicio cerere pentru prejudiciul material în fața Curții Europene. Curtea i-a acordat o satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciul moral. În aceste circumstanțe, nu pare necesară nicio măsură individuală. II. Măsuri generale L. Hotărârea Curții Europene a fost tradusă și publicată în revista oficială Latvijas Vēstnesis a fost difuzat tuturor judecătorilor și inclus, cu comentarii, în programul de formare a judecătorilor. În plus, autoritățile letone au furnizat exemple de jurisprudență a instanțelor interne privind cazurile de calomnie care țin seama de cerințele Convenției în domeniul libertății de exprimare. În special, în două cauze, instanțele interne au efectuat o evaluare mai aprofundată în ceea ce privește distincția dintre judecata de valoare și declarațiile de fapt III. Concluzii ale statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz, în afara plății satisfacției echitabile acordate de Curtea Europeană, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare în viitor și că, prin urmare, Letonia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție. [1] Adoptată de Comitetul pentru Miniștri la 3 iunie 2010 în cadrul celei de-a 1086-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2010)57

[1]

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

Vides Aizsardzības Klubs contre Lettonie

(Requête n

o

57829/00, arrêt du 27/05/2004, définitif le 27/08/2004)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité contrôle l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des Droits de l’Homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif

;

Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne l’ingérence disproportionnée dans le droit à la liberté d’expression d’une association non gouvernementale de protection de l’environnement (violation de l’article 10) (voir détails dans l’Annexe) ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article

46 paragraphe

1 de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que, dans le délai imparti, l’Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2010)57

Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire

Vides Aizsardzības Klubs contre Lettonie

Résumé introductif de l’affaire

L’affaire concerne une ingérence disproportionnée dans le droit à la liberté d’expression de la requérante, une association non gouvernementale lettone de protection de l’environnement (violation de l’article 10). En 1997, l’association requérante a adressé aux autorités compétentes une résolution formelle exprimant sa préoccupation quant à la détérioration d’une zone de dunes dans une commune du littoral. La résolution, publiée dans un journal régional, affirmait notamment que le maire de la commune avait favorisé une construction illégale dans la zone des dunes. Le maire a intenté une action en dommages et intérêts contre la requérante, soutenant que les affirmations contenues dans la résolution étaient diffamatoires. Le tribunal du district de Talsi a estimé que la requérante n’avait pas prouvé la véracité de ses déclarations et l’a condamnée à publier un démenti officiel et à verser des indemnités au maire pour avoir publié des allégations diffamatoires. Ce jugement a été confirmé par la cour régionale de Kurzeme ainsi que par la Cour suprême.

La Cour européenne a considéré que les allégations de la requérante décrivant le comportement du maire comme «

illégal

» avait constitué un jugement de valeur sur un sujet d’intérêt public, n’ayant pas excédé les limites de la critique permissible à l’égard d’un personnage public. La Cour a observé que, compte tenu des pouvoirs relativement étendus conférés aux maires par le droit letton, le fait de reprocher au maire la politique de la collectivité locale toute entière ne pouvait être qualifié d’abus de la liberté d’expression. Elle a par conséquent conclu que les restrictions imposées à la liberté d’expression de la requérante n’étaient pas nécessaires dans une société démocratique.

I.

Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles

a)

Détails de la satisfaction équitable

Dommage matériel

Dommage moral

Frais & dépens

Total

-

3

000 EUR

1

000 EUR

4

000 EUR

Payé le 06/08/2004

b) Mesures individuelles

La requérante n’a formulé aucune demande au titre du dommage matériel devant la Cour européenne. La Cour lui a octroyé une satisfaction équitable au titre du préjudice moral. Dans ces circonstances, aucune mesure individuelle ne semble nécessaire.

II.

Mesures générales

L’arrêt de la Cour européenne a été traduit et

publié dans la revue officielle

Latvijas Vēstnesis

et dans le rapport annuel du Bureau de l’Agent du Gouvernement ainsi que sur plusieurs sites Internet. Il a été diffusé à tous les juges et inclus, avec des commentaires, dans le programme de formation des juges.

De plus, les autorités lettones ont fourni

des exemples de jurisprudence des tribunaux internes concernant des cas de diffamation qui tiennent compte des exigences de la Convention dans le domaine de la liberté d’expression. En particulier, dans deux affaires, les tribunaux internes ont procédé à une évaluation plus approfondie s’agissant de la distinction à opérer entre jugement de valeur et allégations factuelles

.

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire, en dehors du paiement de la satisfaction équitable allouée par la Cour européenne, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables à l’avenir et que la Lettonie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des

Ministres le 3 juin 2010 lors de la 1086e réunion des Délégués des Ministres