CtEDO 08.06.2010 Auto

DOYCHINSKI v. BULGARIA

RESPONDENT
BGR
HOTĂRÂRE
08.06.2010
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
DOYCHINSKI v. BULGARIA (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 31695/05 de către Svetlozar Petkov DOYCHINSKI împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 8 iunie 2010 în calitate de Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președintele, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Claudia Westerdiek, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 6 august 2005, având în vedere cererea Guvernului de a elimina cazul din lista cazurilor și textul declarației lor unilaterale făcute în vederea soluționării cererii, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Svetlozar Petkov Doychinski, este un național bulgar care s-a născut în 1960 și locuiește în Plovdiv. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna E. Nedeva, un avocat care practică în Plovdiv. Guvernul bulgar (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Dimova, al Ministerului Justiției. La 12 martie 1998, reclamantul a depus o acțiune pentru daune în cadrul procedurii penale împotriva unei terțe părți. După o anchetă preliminară, cazul a fost examinat de două nivele de instanță. Hotărârea finală a instanței, care a avut în vedere, de asemenea, cererea de daune a reclamantului, a fost dată la 12 iulie 2006. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, că procedurile în cazul său au fost excesiv de lungi și în temeiul articolului 13 că nu are soluții eficace în ceea ce privește durata procedurii. În plus, el s-a plâns că procedura nu a fost corectă deoarece nu a fost în măsură să participe efectiv la acestea la etapa anchetei preliminare. HOTĂRÂREA Reclamantul s-a plâns de durata procedurii și de lipsa unor măsuri eficace în acest sens, în temeiul articolelor 6 § 1 și 13 din Convenție. art. 6 § 1, în măsura în care este relevant, se citește: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... toată lumea are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” art. 13 spune: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoanele care acționează în calitate oficială.” La 11 martie 2009, președintele secțiunii a cincea a comunicat aceste plângeri guvernului. La 18 martie 2010, Curtea a primit o declarație unilaterală din partea Guvernului în vederea soluționării cererii. Guvernul a solicitat Curții să elimine aplicarea listei sale de cazuri în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația, în special, a citit: [...] Guvernul dorește să exprime [...] recunoașterea acesteia a duratei necorespunzătoare a procedurii interne în care reclamantul a fost implicat în sensul articolului 6 § 1 din Convenție și a lipsei de la dispoziție a unui remediu intern eficace pentru plângerile sale în temeiul articolului 6 § 1, conform articolului 13 din Convenție. În consecință, Guvernul este pregătit să plătească reclamantului suma de 2300 EUR pe care o consideră rezonabilă în funcție de jurisprudența Curții. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în bulgar [levs] la rata de schimb aplicabilă la momentul plății, și va fi liberă de orice impozite care pot fi impuse reclamantului. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din [Convenție]. [...]” Prin scrisoarea din 23 martie 2010, reclamantul a declarat că nu a vrut să facă observații cu privire la declarația guvernului. Curtea reamintește că art. 37 § 1 litera (c) din convenție îi permite să ia o situație din lista sa, în cazul în care: „[...] din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat continuarea examinării cererii”. Având în vedere recunoașterile prezentate în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propuse, care este compatibil cu sumele acordate în cazuri similare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării prezentelor plângeri, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (c). Având în vedere jurisprudența sa extinsă și clară privind durata procedurilor civile, inclusiv în cazurile împotriva Bulgariei (a se vedea, de exemplu, Rachevi v. Bulgaria , nr. 47877/99 , 23 septembrie 2004; Vatevi v. Bulgaria , nr. 55956/00 , 28 septembrie 2006; Marinova și Radeva v. Bulgaria , nr. 20568/02, 2 iulie 2009), Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile acestuia, nu impune să continue examinarea cererii (art. 37 § 1 în amendă În consecință, cererea, în ceea ce privește plângerile cu privire la durata procedurii și lipsa unor remedii eficace în acest sens, ar trebui eliminată din listă. Curtea a examinat această plângere. Cu toate acestea, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunea reclamată este în competența sa, Curtea constată că nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. În consecință, această parte a cererii este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri în ceea ce privește plângerile privind durata procedurii și lipsa unor măsuri eficace în acest sens; restul cererii este inadmisibil. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Președintele grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă