ERKAN v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
ERKAN v. TURKEY (CtEDO, 2010)
HOTĂRÂREA DE DECIZIE A SEGUNDEI DECIZIE Nr. 15555/07 de Mehmet ERNAN și Yusuf ERNAN împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 29 iunie 2010 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsotsoria, Ișıl Karakaș, Kristina Pardalos, judecători și Françoise Elens-Passos, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 28 martie 2007, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Mehmet Erkan și dl Yusuf Erkan, cetățeni turci, care s-au născut în 1953 și, respectiv, 1979 și trăiesc în Balıkesir. Ele au fost reprezentate în fața Curții de dl S. Topuz, un avocat practicant în Balıkesir. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor. La 27 august 2009, Curtea a hotărât să comunice reclamațiile reclamanților cu privire la durata de două seturi de proceduri civile și lipsa unei soluții eficace în ceea ce privește această plângere. Primul set de proceduri a început la 11 iulie 1995 și s-a încheiat la 25 februarie 2004, în timp ce al doilea set de proceduri a început la 22 octombrie 2001 și s-a încheiat la 12 septembrie 2006. La 28 septembrie 2009 și 3 martie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice alte cereri împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a plăti fiecare dintre reclamanții 4,500 EUR (4 mii cinci sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului