OPEN SOCIETY INSTITUTE BUDAPEST FOUNDATION v. HUNGARY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
OPEN SOCIETY INSTITUTE BUDAPEST FOUNDATION v. HUNGARY (CtEDO, 2024)
Publicat la 25 martie 2024 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 44928/19 OPEN SOCIETY INSTITUTE FOUNDARE BUDAPETĂ împotriva Ungariei depusă la 20 august 2019 comunicată la 5 martie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la adoptarea Legii nr. VI din 2018 privind modificarea anumitor legi legate de măsuri împotriva migrației ilegale și a Legii nr. XLI din 20 iulie 2018 de modificare a anumitor legi fiscale și a altor legi conexe și privind impozitul imigrației. Open Society Foundation Budapest este o fundație fără scop lucrativ înregistrată în Ungaria în temeiul legii maghiare („fondarea reclamanților”). Carta fundației reclamanților își definește obiectivele ca, printre altele, , „să organizeze și să sprijine programele legate de problemele legate de drepturile omului (minoritatea)”, să ofere „sprijin financiar profesional și tehnic” „instituțiilor și entităților juridice” și să le ajute în „funcțiile lor administrative și coordonative”. Aceste obiective includ, de asemenea, sprijinul financiar și altor drepturi ale migranților, inclusiv finanțarea proiectelor organizațiilor de drepturi omului în domeniul migrației, publicării materialelor de informare și construirea și funcționarea rețelelor organizațiilor de drepturi omului. În 2017, Parlamentul maghiar a adoptat Legea nr. LXV 2017 privind Transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate, impunând o obligație organizațiilor societății civile care primesc fonduri de peste 7,2 milioane de forinti maghiari (aproximativ 19 000 de euro) anual din străinătate să se înregistreze ca „organizație sprijinită din străinătate” și indică acest fapt în toate comunicațiile lor publice. La 18 ianuarie 2018, Guvernul maghiar a prezentat un pachet legislativ referitor la propunerea „STOP Soros”, care solicită organizații care primesc finanțare străină și „propaga migrația de masă” sau „sprijinirea migrației” pentru a se înregistra ca atare și a plăti o taxă de 25 % pe orice venituri străine. La 29 mai 2018, Ministrul Internului a prezentat un nou pachet legislativ și la 20 iunie 2018 Parlamentul a adoptat Legea nr. VI din 2018. Actul a introdus art. 353/A în Codul Penal, penalizând „facilitarea sau sprijinirea migrației ilegale”. La 22 iunie 2018 Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) și Biroul OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) au emis avizul comun nr. 919/2018 privind dispozițiile așa-numitului proiect legislativ “STOP Soros” care afectează direct organizațiile neguvernamentale (ONG) (în special proiectul de art. 353A din Codul Penal privind facilitarea migrației ilegale). Avizul a remarcat că „propune, prin urmare, amendamentul penalizează activitățile care sunt pe deplin legitime, inclusiv activitățile care sprijină statul în îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul dreptului internațional...” și că „dispoziția examinată în prezentul aviz încălcă dreptul la libertate de asociere și de exprimare și ar trebui abrogată”. La 20 iulie 2018, Parlamentul Ungariei a adoptat Legea nr. XLI din 20 iulie 2018 de modificare a anumitor legi fiscale și alte legi conexe și privind impozitul privind imigrația, care a intrat în vigoare la 25 august 2018. Secțiunea 253 din Lege impune o taxă de 25% asupra sprijinului financiar pentru o activitate de sprijin pentru imigrație desfășurată în Ungaria sau asupra sprijinului financiar pentru operațiunile unei organizații cu un scaun în Ungaria care desfășoară activitatea de sprijin pentru imigrație. La 14-15 decembrie 2018 Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au adoptat avizul comun nr. 941/2018 privind secțiunea 253 privind taxa specială pentru imigrație a Actului XLI din 20 iulie 2018 de modificare a anumitor legi fiscale și alte legi conexe și privind impozitul pentru imigrație, menționând: „... impozitul special pentru imigrație constituie o interferență nejustificată cu drepturile de libertate de exprimare și de asociere a ONG-urilor afectate. Impoziția acestei taxe speciale va avea un efect răcitor asupra exercitării drepturilor fundamentale și asupra persoanelor și organizațiilor care apără aceste drepturi sau sprijină financiar apărarea acestora. Acesta va dissuasa potențialii donatori să sprijine aceste ONG-uri și va pune mai multe dificultăți asupra societății civile implicate în activitățile legitime ale drepturilor omului. Din toate aceste motive, dispoziția examinată în prezentul aviz ar trebui abrogată...” Fundația solicitantă a depus o plângere constituțională la 24 septembrie 2018, contestand constituționalitatea articolului 353/A din Codul Penal, care a fost respinsă de Curtea Constituțională la 5 martie 2019. Curtea Constituțională s-a referit la hotărârea adoptată la începutul anului respectiv și adusă de Amnesty International Ungary, determinând constituționalitatea legislației impugnate. Fundația solicitantă se plâng, în temeiul articolelor 10, 11 și 18 din Convenție, că modificarea Codului Penal (art. 353/A), prin Legea nr. VI din 2018, și promulgarea taxei speciale de imigrare constituie o restricție a libertății sale de exprimare și de asociere în scopuri care nu sunt prevăzute de Convenție. Pot fondarea reclamantului să declare că este victimă de încălcarea articolelor 10 și 11 din Convenție (a se vedea Burden v. Regatul Unit [GC], nr. 13378/05, §§ 34, CEDO 2008)? A existat o ingerință în drepturile fundației reclamanților, în sensul art. 10 § 1 și art. 11 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost această interferență prevăzută de lege în sensul art. 10 §§ 2 și art. 11 § 2? În special, dispozițiile art. 353/A din Codul Penal și art. 253 din Legea nr. XLI din 20 iulie 2018, în vigoare la momentul material, îndeplineau cerințele de „calitate a dreptului” prevăzute la art. 10 § 2 și art. 11 § 2 din Convenție? A fost interferența „necesară într-o societate democratică” în ceea ce privește art. 10 § 2 și art. 11 § 2 în urmărirea unui obiectiv legitim? Restricțiile impuse de stat asupra fundației solicitante, în mod ostens în conformitate cu art. 10 și 11 din Convenție, au fost aplicate în alte scopuri decât cele prevăzute de aceste dispoziții, în conformitate cu art. 18 din Convenție?