AMNESTY INTERNATIONAL HUNGARY v. HUNGARY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
AMNESTY INTERNATIONAL HUNGARY v. HUNGARY (CtEDO, 2024)
Publicat la 25 martie 2024 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 42086/19 AMNESTY INTERNATIONAL HUNGARY împotriva Ungariei depusă la 6 august 2019 comunicată la 5 martie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la adoptarea Legii nr. VI din 2018 privind modificarea anumitor legi referitoare la măsurile împotriva migrației ilegale. Amnesty International Ungaria este o organizație a societății civile („organizația solicitantă”), înregistrată în temeiul dreptului maghiar, și o parte din mișcarea globală a drepturilor omului reprezentată de Amnesty International. Este finanțată prin contribuții de la membri și susținători, donatori și mișcarea internațională. Organizația solicitantă este activă într-o serie de activități legate de drepturile omului, inclusiv mai multe proiecte legate de reclamanții de azil și migranți. În 2017 Parlamentul maghiar a adoptat Legea nr. LXXVI din 2017 privind transparența organizațiilor care beneficiază de sprijin din străinătate, impunând o obligație organizațiilor societății civile care primesc fonduri peste 7,2 milioane de forints maghiari (aproximativ 19 000 de euro) anual din străinătate pentru a se înregistra ca „organizație sprijinită din străinătate” și pentru a indica acest fapt în toate comunicațiile publice. La 18 ianuarie 2018, Guvernul maghiar a prezentat un pachet legislativ referitor la propunerea „STOP Soros”, care solicită organizații care primesc finanțare străină și „propaga migrația de masă” sau „sprijinirea migrației” pentru a se înregistra ca atare și a plăti o taxă de 25 % pe orice venituri străine. La 29 mai 2018, Ministrul Internului a prezentat un nou pachet legislativ și la 20 iunie 2018 Parlamentul a adoptat Legea nr. VI din 2018. Actul a introdus art. 353/A în Codul Penal, penalizând „facilitarea sau sprijinirea migrației ilegale”. La 22 iunie 2018, Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) și Biroul OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) au emis un aviz comun nr. 919/2018 privind dispozițiile așa-numitului proiect legislativ “STOP Soros” care afectează direct organizațiile neguvernamentale (ONG) (în special proiectul de art. 353A din Codul Penal privind facilitarea migrației ilegale). Avizul a remarcat că „proiectul de modificare penalizează, prin urmare, activitățile care sunt pe deplin legitime, inclusiv activitățile care sprijină statul în îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul dreptului internațional...” și că „dispoziția examinată în prezentul aviz încălcă dreptul la libertate de asociere și de exprimare și ar trebui abrogată”. Organizația reclamantă a depus o plângere constituțională, care a fost respinsă de Curtea Constituțională la 25 februarie 2019, care a contestat constituționalitatea articolului 353/A din Codul Penal. Curtea Constituțională a susținut că organizația reclamantă a fost direct afectată de legislație, cu toate acestea, dispoziția neconstituțională nu a fost restricționată, deoarece nu a limitat dreptul de a forma sau de a adera la organizații, ci doar activități organizaționale criminalizate care sprijină migrația ilegală. Organizația solicitantă se plâng în temeiul articolelor 10, 11 și 18 din Convenție că modificarea Codului Penal (art. 353/A), prin Legea nr. VI din 2018, constituie o restricție a libertății sale de exprimare și de asociere în scopuri care nu sunt prevăzute de Convenție. Poate organizația solicitantă să declare că este victimă de o încălcare a articolelor 10 și 11 din Convenție (a se vedea Burden v. Regatul Unit [GC], nr. 13378/05, §§§ 34, CEDO 2008)? A existat o ingerință în drepturile organizației reclamanților, în sensul art. 10 § 1 și art. 11 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost această interferență prevăzută de lege în ceea ce privește art. 10 § 2 și din art. 11 § 2? În special, dispozițiile art. 353/A din Codul Penal, în vigoare în momentul material, îndeplineau cerințele de „calitate a legii” prevăzute la art. 10 § 2 și art. 11 § 2 din Convenție? Ingerențele „necesare în societatea democratică” în ceea ce privește art. 10 § 2 și art. 11 § 2 în urmărirea unui obiectiv legitim? Restricțiile impuse de stat asupra organizației solicitante, în mod ostens în conformitate cu articolele 10 și 11 din convenție, au fost aplicate în alte scopuri decât cele prevăzute de aceste dispoziții, în contravenție cu art. 18 din convenție?