CtEDO 29.07.2010 Auto

AFFAIRE LO BUE ET AUTRES c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.07.2010
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE LO BUE ET AUTRES c. ITALIE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

În cazul Lo Bue și al altor întreprinderi din Italia, hotărârea a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din convenție. În cazul Lo Bue și al altor întreprinderi din Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Guido Raimondi, judecători, și Søren Nielsen, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 6 iulie 2010, Rend Hotărârea pe care o prezintă, adoptată la această dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n 12912/04) îndreptată împotriva Republicii Italiene și din care trei resortisanți ai acestui stat, domnul Gaetano Bue ( La 10 martie 2004, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( În conformitate cu art. 41 din Convenție, reclamanții au solicitat o satisfacție echitabilă de 10 ori. 000 EUR, plus dobânzi, pentru daune materiale și 150 000 EUR pentru daune morale; în plus, acestea solicitau rambursarea cheltuielilor pentru procedură în fața Curții, pe care le ridicau la 16 063,64 EUR. Problema aplicării articolului 41 din convenție care nu se află în stare, Curtea a rezervat-o și a invitat guvernul și reclamanții să prezinte în scris observațiile lor cu privire la această chestiune în termen de trei luni și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, § 95 și punctul 4 din dispozitiv). În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Victime materiale Reclamanții solicită 10 000 EUR pentru daune materiale. Guvernul se opune. Curtea amintește că, în cauza Guiso-Gallisay c. Italia ((satisfacție echitabilă) [GC], n 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a revizuit jurisprudența Curții privind criteriile de despăgubire în cazurile de expropriere indirectă. În special, aceasta a decis să excludă pretențiile reclamanților în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de stat pe terenuri. 10. În conformitate cu criteriile stabilite de Marea Cameră, despăgubirea trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, astfel cum a fost stabilită prin expertiza ordonată de instanța competentă în cursul procedurii interne. Apoi, odată ce se deduce suma eventual acordată la nivel național, această sumă trebuie actualizată pentru a compensa efectele inflației și trebuie să fie însoțită și de interese care ar putea compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care a trecut de la deținerea terenurilor. Aceste dobânzi trebuie să corespundă interesului juridic simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 11. Curtea constată că reclamanții au primit la nivel național o sumă corespunzătoare valorii de piață a terenului lor, reevaluată și însoțită de dobânzi începând cu 1991, adică data pierderii proprietății (a se vedea punctele 14 și 16 din hotărârea din acțiunea principală). În opinia sa, părțile interesate au obținut deja o sumă suficientă pentru a îndeplini criteriile de despăgubire. 12. Rămâne de evaluat pierderea de șanse suferită ca urmare a exproprierii în litigiu. Statuind în echitate, Curtea alocă reclamanților 1 000 EUR din acest șef. Pagubă morală 13. Reclamanții solicită 150 000 EUR ca daune morale. 14. Guvernul consideră că constatarea încălcării este suficientă, dar, în orice caz, se bazează pe înțelepciunea Curții, subliniind în același timp că suma solicitată este exorbitantă. 15. Curtea consideră că sentimentul de neputință și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor lor a cauzat reclamanților un prejudiciu moral important, care trebuie remediat în mod corespunzător. Statuând în echitate, după cum dorește art. 41 din Convenție, ea decide să aloce fiecărui reclamant 2 000 EUR din acest șef. Justificative în sprijinul acestora, reclamanții solicită rambursarea cheltuielilor prezentate în cadrul procedurii în fața Curții, pe care le înregistrează la 16 063.54 EUR. 17. Guvernul consideră că această sumă este excesivă. 18. Curtea amintește că alocarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], n 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile de judecată nu pot fi recuperate decât în măsura în care se referă la încălcarea constatată ( Van de Hurk c. Țările de Jos, Hotărârea din 19 aprilie 1994, Seria A n 288, § 66). 19. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră excesive onorariile totale revendicate în acest titlu. Prin urmare, aceasta consideră că trebuie rambursate doar parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea consideră rezonabilă alocarea unei sume de 15 000 EUR pentru cheltuielile suportate. Interese moratoriu 20. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. DE CES MOTIVE, CURTEA, LA UNANIMITATE, A spus că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, sumele 000 EUR (mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune materiale (ii. 000 EUR (două mii de euro), fiecărui solicitant, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (iii). 000 EUR (cinsprezece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitanți, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată decât de la expirarea termenului respectiv și până la plată, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 29 iulie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2010-07-29
0,96
AFFAIRE ZAFFUTO ET AUTRES c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ZAFFUTO ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 12894/04) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 29 juillet 2010 DÉFINITIF 29/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut
CtEDO 2010-12-14
0,96
AFFAIRE GAUTIERI ET AUTRES c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE GAUTIERI ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 68610/01) ARRÊT ( Satisfaction équitable ) STRASBOURG 14 décembre 2010 DÉFINITIF 11/04/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 c) de la Convention.
CtEDO 2010-10-19
0,95
AFFAIRE EMANUELE CALANDRA ET AUTRES c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE EMANUELE CALANDRA ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 71310/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 19 octobre 2010 DÉFINITIF 19/01/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Conventi
CtEDO 2010-07-27
0,95
AFFAIRE CHIRO ET AUTRES c. ITALIE (n° 4)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CHIRÒ ET AUTRES c. ITALIE (N o 4) (Requête n o 67196/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 27 juillet 2010 DÉFINITIF 27/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention.
CtEDO 2010-07-27
0,95
AFFAIRE CHIRO ET AUTRES c. ITALIE (n° 1)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CHIRÒ ET AUTRES c. ITALIE (N o 1) (Requête n o 63620/00) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 27 juillet 2010 DÉFINITIF 27/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention.
Sursă