CtEDO 29.07.2010 Auto

AFFAIRE ZAFFUTO ET AUTRES c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.07.2010
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ZAFFUTO ET AUTRES c. ITALIE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

În cazul Zaffato și al altor întreprinderi, Italia (solicitarea nr. 12894/04) hotărăște (Satisfacție echitabilă) STRASBURG 29 iulie 2010 DEFINITIVF 29/10/2010 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din convenție. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cazul Zaffato și al altor întreprinderi din Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Guido Raimondi, judecători, și Søren Nielsen, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 6 iulie 2010, Rend Hotărârea pe care o prezintă, adoptată la această dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n 12894/04) îndreptată împotriva Republicii Italiene și din care patru resortisanți ai acestui stat, dle Maria Zaffato, Rosalia Zaffato, Jole Rita Zaffato și Anna Zaffato, au sesizat Curtea la 18 februarie 2004 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Prin hotărârea din 13 iulie 2006, Curtea a statuat că intervenția în dreptul la respectarea bunurilor recurentelor nu era compatibilă cu principiul legalității și că, prin urmare, a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 (Zaffato și alții c. Italia, n 12894/04, § 83, 13 iulie 2006). Pe baza articolului 41 din convenție, recurentele solicitau o satisfacție echitabilă de 10 000 EUR pentru daune patrimoniale, 200 000 EUR pentru prejudicii morale și 16 063,64 EUR pentru cheltuielile procedurii în fața Curții. Problema aplicării articolului 41 din convenție care nu se află în stare, Curtea a rezervat-o și a invitat guvernul și recurentele să îi prezinte în scris, în termen de trei luni, observațiile lor cu privire la această chestiune și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, § 92 și punctul 4 din dispozitiv). În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Cu titlu de prejudiciu material, recurentele solicită suma de 10 000 EUR. Guvernul obiectează. Curtea amintește că în cauza Guiso-Gallisay c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a revizuit jurisprudența Curții privind criteriile de despăgubire în cazurile de expropriere indirectă. În special, aceasta a decis să excludă pretențiile reclamanților în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de stat pe terenuri. 10. În conformitate cu criteriile stabilite de Marea Cameră, despăgubirea trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, astfel cum a fost stabilită prin expertiza stabilită de instanța competentă în cursul procedurii interne. Apoi, odată ce se deduce suma eventual acordată la nivel național, această sumă trebuie actualizată pentru a compensa efectele inflației și trebuie să fie însoțită și de interese care ar putea compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care a trecut de la deținerea terenurilor. Aceste dobânzi trebuie să corespundă interesului juridic simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 11. Curtea observă că recurentele au primit la nivel național o sumă corespunzătoare valorii de piață a terenului lor, reevaluată și cu dobândă începând din 1986, adică data pierderii proprietății (a se vedea punctul 14 din hotărârea principală). În opinia sa, părțile interesate au obținut deja o sumă suficientă pentru a îndeplini criteriile de despăgubire. 12. Rămâne de evaluat pierderea de șanse suferită ca urmare a exproprierii în litigiu. Statuind în echitate, Curtea atribuie recurentelor 500 EUR în comun acestui șef. Pagubă morală 13. Recurentele solicită 200 000 EUR ca daune morale. 14. Guvernul consideră că constatarea încălcării este suficientă, dar, în orice caz, se bazează pe înțelepciunea Curții, subliniind în același timp că suma solicitată este exorbitantă. 15. Curtea consideră că sentimentul de neputință și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor lor a cauzat recurentelor un prejudiciu moral important, care trebuie remediat în mod corespunzător. Justificative în sprijinul acestora, recurentele solicită rambursarea cheltuielilor prezentate în cadrul procedurii în fața Curții, pe care le numără la 16 063.54 EUR. 17. Guvernul consideră că această sumă este excesivă. 18. Curtea amintește că alocarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], n 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile de judecată nu pot fi recuperate decât în măsura în care se referă la încălcarea constatată ( Van de Hurk c. Țările de Jos, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A n 288, § 66). 19. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră excesive onorariile revendicate în acest sens. Prin urmare, aceasta consideră că trebuie rambursate doar parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea consideră rezonabilă alocarea unei sume de 15 000 EUR pentru cheltuielile prezentate în prezenta procedură. Interese moratorii 20. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. că statul pârât trebuie să plătească recurentelor, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, sumele 500 EUR (cinci sute EUR), plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit, pentru daune materiale ii. 250 EUR (o mie două sute cincizeci EUR) pentru fiecare reclamantă, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (iii. 000 EUR (cinsprezece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamante, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză și comunicat în scris la 29 iulie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2010-07-29
0,96
AFFAIRE LO BUE ET AUTRES c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE LO BUE ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 12912/04) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 29 juillet 2010 DÉFINITIF 29/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut
CtEDO 2010-07-27
0,95
AFFAIRE CHIRO ET AUTRES c. ITALIE (n° 4)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CHIRÒ ET AUTRES c. ITALIE (N o 4) (Requête n o 67196/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 27 juillet 2010 DÉFINITIF 27/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention.
CtEDO 2010-07-27
0,95
AFFAIRE CHIRO ET AUTRES c. ITALIE (n° 1)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CHIRÒ ET AUTRES c. ITALIE (N o 1) (Requête n o 63620/00) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 27 juillet 2010 DÉFINITIF 27/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention.
CtEDO 2010-07-29
0,95
AFFAIRE COLACRAI c. ITALIE (N°1)
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE COLACRAI c. ITALIE (N o 1) (Requête n o 63296/00) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 29 juillet 2010 DÉFINITIF 29/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut
CtEDO 2010-07-27
0,95
AFFAIRE CHIRO ET AUTRES c. ITALIE (n° 5)
QUATRIÈME SECTION AFFAIRE CHIRÒ ET AUTRES c. ITALIE (N o 5) (Requête n o 67197/01) ARRÊT (Satisfaction équitable) STRASBOURG 27 juillet 2010 DÉFINITIF 27/10/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention.
Sursă