AFFAIRE NOUHAUD ET AUTRES CONTRE LA FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2010)141 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Nouhaud și alții împotriva Franței (Recherche n 33344/96, Hotărârea din 9 iulie 2002, definitivă la 9 octombrie 2002) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în această cauză se referă la durata excesivă a unei proceduri civile, precum și absența unei căi de atac efective [încălcări ale articolului 6 alineatul (1) și ale articolului 13] (a se vedea detaliile în După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție. În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că statul pârât a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în la - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa) și având în vedere decizia luată în cadrul celei de-a 928-a reuniuni a delegaților miniștrilor (6 iunie 2005) pentru cauza Nouhaud și alții; Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Nouhaud și alții împotriva Franței Rezumat introductiv al cauzei Această cauză se referă la durata excesivă a unei proceduri civile în despăgubire în care judecătorul a suspendat judecata în termen de o hotărâre a instanței administrative : în total, de aproape zece ani, dintre care trei ani și nouă luni în fața Consiliului de Stat (încălcarea articolului 6 alineatul1). Reclamanții se plângeau, de asemenea, de lipsa unei căi de atac interne efective care să le permită să-și prezinte cauza întemeiat pe această durată (încălcarea articolului 13). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Nume și n cerere Prejudiciul moral Costuri și cheltuieli Total Nouhaud René Curtea a acordat o satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciul moral suferit ca urmare a duratei excesive a procedurii. Nu există nicio circumstanță care să justifice, în acest caz, luarea altor măsuri individuale. II. Măsuri generale Curtea a constatat că acțiunea în despăgubire, întemeiată pe articolul L 781-1 din Codul privind organizarea judiciară, a dobândit, după 20/09/99 (și, prin urmare, în prezenta cauză), un grad suficient de certitudine juridică pentru a remedia o presupusă încălcare a dreptului său de a-și vedea cauza ascultată într-un termen rezonabil în sensul articolului 6 alineatul (1). Constatările din partea statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că Franța și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 15 septembrie 2010 cu ocazia celei de-a 1092-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2010)141

[1]

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

Nouhaud et autres contre France

(Requête n

o

33424/96, arrêt du 9 juillet 2002, définitif le 9 octobre 2002)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif

;

Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne la durée excessive d’une procédure civile, ainsi que l’absence d’un recours effectif (violations de l’article 6, paragraphe 1 et de l’article 13) (voir détails dans l’Annexe) ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article

46, paragraphe

1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que, l’Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe) et vu la décision prise lors de la 928e réunion des Délégués des Ministres (6 juin 2005) pour l’affaire Nouhaud et autres; qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2010)141

Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire

Nouhaud et autres contre France

Résumé introductif de l’affaire

Cette affaire concerne la durée excessive d’une procédure civile en indemnisation dans laquelle le juge avait sursis à statuer dans l’attente d’une décision de la juridiction administrative

: au total presque dix ans, dont trois ans et neuf mois devant le Conseil d’Etat (violation de l’article 6§1).

Les requérants se plaignaient également de l’absence de recours interne effectif leur permettant de faire valoir leur grief tiré de cette durée (violation de l’article 13).

I.

Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles

a)

Détails de la satisfaction équitable

Nom et n

o

requête

Dommage moral

Frais & dépens

Total

Nouhaud René – n

o

33424/96

7500 EUR

-

7

500 EUR

Payé le 02/07/2003, intérêts payés le 12/01/2004

Nouhaud Gabrielle – n

o

33424/96

4500 EUR

1000 EUR

5

500 EUR

Payé avant 02/07/2003, intérêts payés le 12/01/2004

b) Mesures individuelles

La Cour a alloué une satisfaction équitable au titre du dommage moral subi du fait de la durée excessive de la procédure. Aucune circonstance ne justifie en l’espèce que soient prises d’autres mesures individuelles.

II.

Mesures générales

La Cour a relevé que le recours en indemnisation, fondé sur l’article L 781-1 du code de l’organisation judiciaire, avait acquis, postérieurement au 20/09/1999 (et donc à la présente affaire), un degré de certitude juridique suffisant permettant de remédier à une violation alléguée du droit de voir sa cause entendue dans un délai raisonnable au sens de l’article 6§1.

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la France a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1 de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des Ministres le 15 septembre 2010 lors de la 1092e réunion des Délégués des Ministres