AFFAIRE EREN ET YUMLU CONTRE TÜRKİYE

Rezoluția CM/ResDH(2025) 456 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Eren și Yumlu împotriva Türkiye (adoptată de Comitetul de Miniștri la 10 decembrie 2025, cu ocazia celei de a 1546-a ședințe a delegaților miniștrilor) Cerere n Cauza Hotărârea Definitivului la 29312/20 Eren și yumlu 14/01/2025 14/01/2025 Comitetul miniștrilor, în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcările constatate ca urmare a exproprierii de facto a reclamanților de pe teritoriul lor de către autoritățile naționale și a întârzierii în plata în întregime a despăgubirii acordate de instanțele naționale; reamintind obligaia de a-și declara pârâtul, în temeiul articolului 46 alineatul (1) 1 din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile din statul membru pârât, dacă este necesar: măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și eliminarea consecințelor, în măsura posibilului de către Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare ; invitând guvernul de la ui pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației mai sus ; După examinarea bilanțului de activitate furnizat de guvern indicând măsurile individuale adoptate în vederea executării hotărârii, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2025) 1051) ; Având în vedere că problema măsurilor individuale a fost soluționată, având în vedere că despăgubirea acordată de instanțele naționale a fost plătită reclamanților; reamintind că problema măsurilor generale necesare ca răspuns la deficiențele constatate de Curte în această hotărâre continuă să fie examinată în cadrul grupurilor de afaceri Sarica și Dilaver c. Turcia (1765/05) și În plus, având în vedere constatările Curții în prezenta cauză și faptul că încheierea acestei cauze nu aduce atingere în niciun fel evaluării de către Comitetul pentru măsuri generale referitoare la exproprierea de facto a bunurilor imobile și la întârzierea sau neexecutarea hotărârilor pronunțate de instanțele naționale; DECLARĂ că a îndeplinit atribuțiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în această cauză; CONCLUT că au fost adoptate măsurile individuale necesare; DECIDE: să mențină supravegherea sa asupra lalui; să adopte măsurile generale necesare privind exproprierile de facto în cadrul grupului de afaceri Sarcania și Dilaver (11665/05) și a întârzierii în plata despăgubirilor acordate de instanțele naționale în cadrul grupului de afaceri K

Résolution CM/ResDH(2025)456

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

Eren et Yumlu contre Türkiye

(adoptée par le Comité des Ministres le 10 décembre 2025,

lors de la 1546

e

réunion des Délégués des Ministres)

Requête n

o

Affaire

Arrêt du

Définitif le

29312/20

ERen et yumlu

14/01/2025

14/01/2025

Le Comité des Ministres, en vertu des dispositions de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»),

Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et les violations constatées en raison de l’expropriation

de facto

des requérants de leurs terrains par les autorités nationales et du retard subséquent dans le paiement intégral de l’indemnisation accordée par les tribunaux nationaux ;

Rappelant l’obligation de l’

É

tat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe

1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’

É

tat défendeur, si nécessaire :

-

de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par

restitutio in integrum

;

et

-

de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;

Ayant invité le gouvernement de l’

É

tat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ;

Ayant examiné le bilan d’action fourni par le gouvernement indiquant les mesures individuelles adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir document

DH-DD(2025)1051

) ;

Considérant que la question des mesures individuelles a été réglée, étant donné que l’indemnisation accordée par les juridictions nationales a été versée aux requérants ;

Rappelant que la question des mesures générales requises en réponse aux manquements constatées par la Cour dans cet arrêt continue d’être examinée dans le cadre des groupes d’affaires

Sarica et Dilaver c. Turquie

(11765/05) et

Kılıç c. Turquie

(38473/02)

, compte tenu également des constats de la Cour dans la présente affaire, et que la clôture de cette affaire ne préjuge en rien de l’évaluation par le Comité des mesures générales relatives à l’expropriation

de facto

de biens immobiliers et au retard ou à la non-exécution des jugements rendus par les tribunaux nationaux ;

DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire ;

CONCLUT que les mesures individuelles nécessaires ont été adoptées ;

DÉCIDE de maintenir sa surveillance de l’adoption des mesures générales nécessaires concernant les expropriations

de facto

dans le cadre du groupe d’affaires

Sarıca et Dilaver

(11765/05), et du retard dans le paiement des indemnisations accordées par les tribunaux nationaux dans le cadre du groupe d’affaires

Kılıç

(38473/02) ;

DÉCIDE de clore l’examen de cette affaire.