CtEDO 12.10.2010 Auto

CASE OF OLARU v. MOLDOVA

RESPONDENT
MDA
HOTĂRÂRE
12.10.2010
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF OLARU v. MOLDOVA (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

CAUZUL CAUZUL CU OLARU v. MOLDOVA (Declarația nr. 476/07) JUDGMENTUL (Satisfacție echitabilă) STRASBOURG 12 octombrie 2010 FINAL 12/01/2011 Această hotărâre a devenit finală în temeiul articolului 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Olaru v. Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Al patrulea Secțiune), ședința ca Camera compusă din: Nicolas Bratza, Președinte, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Ledi Bianku, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence Early, grefier, care au deliberat în privat la 21 septembrie 2010, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 476/07) împotriva Republicii Moldova depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) de către un național moldovenesc, dl Vasile Olaru („reclamantul”), la 11 decembrie 2006, cererea a fost tratată simultan cu cererile nr. 22539/05, 179111/08 și 13136/07 și a făcut parte din cazul global al Olaru și alții c. Moldova (n. 476/07, 22539/05, 17911/08 și 13136/07, 28 iulie 2009). Reclamantul a fost reprezentat de dl F. Nagacevschi, avocat care practică în Chișinău. Guvernul moldovenesc (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Grosu. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 și în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția cu privire la neexecutarea unei hotărâri finale în favoarea sa. În hotărârea dictată la 28 iulie 2009 („hotărârea principală”), Curtea a considerat că a existat o încălcare a drepturilor reclamantului prevăzută la art. 6 § 1 din Convenția și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție ca urmare a neexecutării unei hotărâri finale (a se vedea Olaru și alții c. Moldova, citată mai sus). Întrucât problema aplicării articolului 41 din Convenție nu a fost pregătită pentru hotărâre, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamantul să prezinte, în termen de trei luni, observațiile lor scrise cu privire la această emisiune. FACTE Reclamantul, dl Vasile Olaru, este un național moldovenesc născut în 1971 și locuiește în Chișinău. El este ofițer de poliție. Potrivit Legii forțelor de poliție, administrația publică locală este obligată să ofere ofițerilor de poliție locuințe sociale. Într-o dată neespecificată, reclamantul a instituit o procedură civilă împotriva Consiliului Municipal Chișinău și, la 16 decembrie 2004, Curtea de District Centru a ordonat inculpatului să închiriere cazare pentru reclamant. Hotărârea a devenit finală și executabilă; totuși, nu a fost pusă în aplicare până în prezent. La 28 iulie 2009, Curtea a examinat fondurile prezentului caz în cadrul Olaru și alții c. Moldova (citată mai sus) și au constatat o încălcare a art. 6 și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. DREPTUL 10. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Prejudiciu material 11. Reclamantul nu a formulat nicio cerere pecuniară sub conducerea prejudiciilor pecuniare, ci a solicitat Curtea să oblige Guvernul să pună în aplicare hotărârea în favoarea sa în termen de șase luni. 12. Guvernul a susținut că sunt conștienți de obligația lor de a aplica hotărârea în favoarea reclamantului și că fac tot posibilul pentru a-l pune în aplicare cât mai curând posibil. Cu toate acestea, ei au exprimat îndoieli cu privire la termenul propus de reclamant și au explicat că, în situația actuală, ar putea fi dificil să se asigure reclamantului cazare închiriată într-o perioadă atât de scurtă de timp. 13. Curtea nu vede niciun motiv să se îndoiască că guvernul va pune capăt încălcării constatate mai sus. În acest sens, Curtea subliniază că, în conformitate cu art. 46 din Convenția, Înalta părților contractante s-a angajat să respecte hotărârile finale ale Curții în orice caz în care au fost părți, execuția fiind supravegheată de Comitetul de Miniștri. , de a alege, sub rezerva supravegherii Comitetului de Miniștri, măsurile generale și/sau, dacă este cazul, individuale care urmează să fie adoptate în ordinea lor juridică internă pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte și pentru a remedia, în măsura posibil, efectele (a se vedea, prin analogie, Scozzari și Giunta c. Italia [GC], nr. 39221/98 și 41963/98, § 249, CEDO 2000 VIII). Prin urmare, Curtea lasă Comitetului de Miniștri să se asigure că guvernul moldovenesc, în conformitate cu obligațiile lor în temeiul Convenției, adoptă măsurile necesare în conformitate cu concluziile Curții în hotărârea principală. Guvernul a susținut că suma a fost excesivă având în vedere jurisprudența Curții în cazurile de neexecuție a hotărârilor finale. 16. Curtea consideră că reclamantul trebuie să fi fost cauzat o anumită cantitate de stres și frustrare ca urmare a încălcărilor constatate în hotărârea principală. Reclamantul a solicitat, de asemenea, 850 EUR pentru costurile și cheltuielile suportate în fața Curții. 18. Guvernul a contestat suma și a susținut că este excesivă. 19. Curtea aprobă suma reclamată în totalitate. Curtea consideră oportună faptul că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL UNANIMOUSY deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, 2000 EUR (2 mii de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale și 850 EUR (opt sute și cincizeci de euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi taxabil, care să fie transformat în lei moldoveni la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 12 octombrie 2010, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă