Jakub și alte 77 cauze împotriva Slovaciei

Rezoluția provizorie CM/ResDH(2010)225 privind hotărârile Curții de Drepturi Omului în 78 de cazuri împotriva Republicii Slovace cu privire la lungimea excesivă a procedurilor civile (a se vedea Apendicele pentru lista cazurilor din grupul Jakub (adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2010, la a 1100-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), Având în vedere numărul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Curtea”) care constată încălcări ale articolului 6 alineatul (1) din Convenție, datorită lungii excesive a procedurilor civile (a se vedea apendicele pentru lista de cazuri din grupul Jakub Având în vedere faptul că, în unele dintre aceste hotărâri, Curtea a constatat, de asemenea, o încălcare a articolului 13 din Convenție din cauza lipsei unui remediu intern eficace împotriva lungii excesive a procedurilor (Dobál, Dudičová, Komický nr. 2, Múčková, Preložník, Šidlová); reamintind că întârzierile în administrarea justiției constituie un pericol grav pentru respectarea statului de drept și accesul la justiție; reamintind, de asemenea, recomandarea Rec(2004)6 a Comitetului de Miniștri statelor membre cu privire la îmbunătățirea remediilor interne;

După examinarea informațiilor furnizate în mod regulat de autoritățile slovace cu privire la măsurile luate sau preconizate ca răspuns la aceste hotărâri (a se vedea apendicele); măsuri individuale Având în vedere măsurile individuale luate de autoritățile pentru a permite reclamanților remedierea încălcărilor constatate (restitutio in integrum), în special plata corespunzătoare a sumelor pe care Curtea le-a atribuit prin satisfacție echitabilă și toate măsurile posibile de accelerare a procedurii care erau încă în suspensie după constatarea încălcării Curții; salutând încheierea procedurii interne în cauză în 63 din cele 78 de cazuri vizate; constatând totuși cu îngrijorare că 15 cazuri sunt încă în așteptare în fața instanțelor naționale (Hrobová, Lubina, Orel, Rišková, Sovel nr. 1, Softel nr. 2, Dudičová, Komický nr. 2, Rapoš, Španίr, Chrapková, Keszeli, Kučera, Majeríková, Sika nr. 6); măsuri generale Măsurile de remediere a problemei de lungime excesivă a procedurilor judiciare salutând numeroasele reforme organizaționale adoptate între 2007 și 2010 de autoritățile pentru remedierea acestor probleme, în special: creșterea numărului de judecători, crearea unor noi instanțe, dezvoltarea sistemului de prelucrare a datelor și gestionarea instanței judiciare; constatând cu interes măsurile suplimentare preconizate de autoritățile,

cum ar fi proiectul de lege de atribuire a fondurilor judiciare judecătorilor auxiliari și înregistratorilor, permițând judecătorilor să se concentreze exclusiv pe deciziile judecătorilor și încurajând autoritățile să pună în aplicare aceste scheme; salutând, de asemenea, cele două reforme ale Codului de procedură civilă (modificarea „mici” și „grande” a Codului) și a legii privind costurile judiciare, care au intrat în vigoare în 2007 și 2008, cu următoarele rezultate: simplificarea procedurilor de notificare a documentelor, reducerea costurilor judiciare, introducerea, în cadrul procedurii interzise împotriva autorităților administrative, a posibilității ca procurorul public să depună la instanță o cerere de obligare a administrației în cauză să acționeze, armonizarea procedurii pentru judecători contestatori, prelungirea posibilității pentru instanțe de a determina un caz fără audiere, simplificarea procedurii de moștenire; introducerea unei proceduri simplificate de soluționare a litigiilor minore, extinderea domeniului de aplicare a normelor juridice care reglementează ordinele judiciare, introducerea posibilității pentru instanța de a numi consilier comun pentru mai multe părți la un set de proceduri;

limitarea posibilității pentru instanțele de recurs și a cassării de a contesta sau a anula deciziile pronunțate de o instanță inferioară și de a le trimite înapoi pentru reexaminare; constatând că, având avut loc o creștere constantă, în special între 2002 și 2004, durata medie a procedurilor civile pare să se reducă în mod regulat, de la 17.56 luni în 2004 la 13 luni în 2009; Având în vedere totuși că impactul reformelor adoptate și preconizate privind durata procedurilor civile și capacitatea lor reală de a preveni încălcări similare va fi pe deplin verificabil numai pe baza datelor statistice colectate pe o perioadă mai lungă; constatând că o reformă a Constituției care a intrat în vigoare în 2002 a introdus o cerere constituțională pentru plângeri de încălcări ale drepturilor omului protejate de tratate internaționale și că Curtea a constatat deja, în special în decizia privind admisibilitatea în cazul Andrášik și alții din 22/10/2002, că noua procedură reprezintă un remediu eficace în sensul articolului 13 din convenție; Amintind că, în mai multe cazuri,

Curtea a observat totuși anumite dificultăți în ceea ce privește aplicarea acestui remediu: a) dificultăți legate de concedierea cererei atunci când un caz nu mai este în suspensie în fața instanței responsabile pentru presupusele întârzieri constatând cu satisfacție în această chestiune că exemple de hotărâri ale Curții Constituționale din 2003 și 2005 au fost furnizate de autoritățile, având în vedere noua practică a acestei instanțe, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene (Jakubίčka și Magyaricsová), de a ține seama de durata procedurii înainte de mai multe grade de instanță, în cazul în care aceasta intervine cereri împotriva lungii procedurilor; b) dificultăți legate de sumele acordate în compensare de către Curtea Constituțională Amintind, de asemenea, că Curtea a remarcat în mai multe cazuri (în special Magura, Rišková, Šidlová) inadecvarea manifestă a compensației acordate de Curtea Constituțională Slovacă pentru o lungime excesivă a procedurilor civile, care constituie sume cuprinse între 5 % și 25 % din ceea ce Curtea însăși ar fi acordat în temeiul articolului 41 din convenție în ceea ce privește aceste întârzieri; Remarcand cu interes în acest context că, în 12 hotărâri privind cererile împotriva lungii procedurilor civile, prezentate în 2009,

Curtea Constituțională a acordat compensații cuprinzând între 25% și peste 100 % din sumele care ar putea fi atribuite de Curte pentru aceste întârzieri; c) dificultăți legate de ineficacitatea injuncțiunilor Curții Constituționale pentru accelerarea procedurilor În plus, reamintind că, în unele cazuri (Vičanová, Komanický nr. 2), Curtea a criticat ineficacitatea injuncției Curții Constituționale de a accelera procedurile; constatând cu interes în acest sens că, în 2010, a fost introdus un sistem de urmărire a deciziilor Curții Constituționale care constată că procedurile sunt excesive și care ordonă să fie accelerate, însă observând că încă se așteaptă confirmarea efectului oportun al injecțiilor Curții Constituționale; d) dificultăți legate de criteriile aplicate de Curtea Constituțională pentru a determina durata procedurii, inclusiv cea a procedurii suspendate reamintind, în cele din urmă, că în hotărârile sale, Curtea a considerat că reclamanții nu au avut un recurs eficace din cauza practicii Curții Constituționale de respingere a cererilor referitoare la cazurile în care durata procedurii nu a fost considerată suficient de mare pentru a justifica plângerea (Dudičová) sau a cazurilor în care procedura internă a fost suspendată (Dobál); constatând în acest sens că sunt încă așteptate exemple de hotărâri care depune mărturie practicii actuale ale Curții Constituționale;

INVITĂ autoritățile slovace să facă tot posibilul pentru a accelera procedurile care încă sunt pe calea instanțelor slovace, astfel încât acestea să poată fi încheiate rapid și să țină Comitetul informat de progresele lor; CURATEA autorităților slovace să persevereze în eforturile lor de rezolvare a problemei generale de lungime excesivă a procedurilor civile și de consolidare a tendinței promițătoare la scară observate în prezent în cadrul duratei medii a procedurilor; INVITĂ autoritățile să continue să informeze Comitetul cu privire la evoluția acestei probleme, în special în ceea ce privește impactul măsurilor și tendințele în ceea ce privește durata medie a procedurilor; INVITĂ, în plus, autoritățile să furnizeze Comitetul informații suplimentare care să își permită să se asigure că remedierea internă împotriva duratei procedurilor funcționează în conformitate cu criteriile stabilite de Curte; DECIDE pentru a relua examinarea acestor cazuri la ședința sa 1108-DH (martie 2011). Apendicele la Rezoluția interimar CM/ResDH(2010)225 Informații furnizate de Guvernul Republicii Slovace pentru examinarea Comitetului de Miniștri a cazurilor referitoare la lungimea excesivă a procedurilor civile I. Măsuri individuale Autoritățile slovace furnizează în mod regulat informații privind progresul procedurilor care fac obiectul hotărârilor Curții.

Potrivit celor mai recente informații, următoarele 15 cazuri sunt încă în așteptare în fața instanțelor naționale: Hrobová, Lubina, Orel, Rišková, Softel nr. 1, Softel nr. 2, Dudičová, Komický nr. 2, Rapoš, Španίr, Chrapková, Keszeli, Kučera, Majeríková, Sika nr. II. Măsuri generale A) Măsuri de reducere a lungii procedurii 1) Măsuri de organizare Următoarele măsuri au fost adoptate de autoritățile: Guvernul a crescut numărul judecătorilor cu 50 de judecători în primul trimestru al 2008. În 2009 și 2010, numărul judecătorilor a crescut cu peste 10%. În urma promulgării Legii nr. 511/2007 de modificare a Legii nr. 371/2004, nouă instanțe locale au fost înființate și înființate din 01/01/08. Ministrul Justiției a invitat toți judecătorii să adopte o abordare proactivă și responsabilă în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor judiciare și să viziteze instanțe neanunțate pentru a verifica starea de pregătire a judecătorilor pentru audieri.

Au fost făcute anumite modificări tehnice pentru gestionarea sistemului judiciar, inclusiv crearea unor baze de date electronice noi și a unei baze de date centrale pentru sistemul judiciar ca mijloc eficient pentru utilizatorii să asigure existența procedurilor paralele; judecătorii pot monitoriza progresul cazurilor în fața instanțelor și verifică situația deținuților care își îndeplinesc condamnarea. Ministerul Justiției lucrează în prezent la un proiect de lege pentru atribuirea bazei judiciare judecătorilor auxiliari și a personalului în registrul judiciar care permite judecătorilor să se concentreze exclusiv asupra hotărârilor judecătorilor. 2) Modificații procedurale În ultimii ani au fost introduse două amendamente legislative: 1) Un set de amendamente adoptate ca Legea nr. 273/2007, care a intrat în vigoare la 01/07/07 („micul” modificare a Codului de Procedură Civilă), a modificat Legea nr. 99/1963 a Codului de Procedură Civilă.

De asemenea, a modificat Legea nr. 71/1992 privind costurile judiciare. Amendamentul „micul” a fost destinat introducerii opt modificări ale procedurii civile, astfel încât să îmbunătățească funcționarea instanțelor. Aceste modificări cuprind patru măsuri administrative privind alocarea competențelor, procedurile pentru notificarea documentelor, gestionarea dosarelor în instanțe de recurs și simplificarea/reducerea costurilor judiciare.

Au existat, de asemenea, patru modificări de fond în Codul în ceea ce privește procedura judiciară: art. 16 armonizarea termenelor pentru judecători cu cele care fac apeluri, care nu vor mai fi examinate sub o procedură separată, ci printre principalele motive de apel; art. 214: instanțele de recurs pot decide cu privire la un număr mai mare de chestiuni fără a desfășura o audiere, în circumstanțe limitate care includ consimțământul părților pentru a nu ține audierea și sub rezerva unei verificări a considerațiilor de interes public care apar; art. 250f alineatul (3) și art. 250ja alineatul (3): amplificarea clasei de cazuri care pot fi determinate fără audiere de către instanțe administrative, atunci când decizia unei autorități administrative ar trebui anulată în mod evident; art. 250t alineatul (2): în acțiunea interzisă împotriva autorităților administrative, procurorul public poate depune instanței o cerere de a obliga administrația în cauză să acționeze și să ia o decizie.

2) O modificare a Codului de procedură civilă (nr. 384/2008), care a intrat în vigoare la 15/10/2008 (modificarea „grande” a Codului de procedură civilă) a introdus modificări care includ: Articolele 15 alin. (1) și (2) și 16 alin. (3): armonizarea procedurii pentru judecători cu provocări, astfel încât să obvieze trimiterea cazului la un alt judecător care ar putea fi, de asemenea, îngrijorat de acuzații de prejudecăți și să permită instanței să continue să se ocupe de acest caz (deși fără să decidă în fond), cu condiția ca acuzațiile de prejudecăți să fie nefondate; art. 29a alineatele (1) și (2): posibilitatea ca instanța să numească un consilier comun pentru mai multe părți la proceduri în cazurile cu peste douăsprezece reclamanți sau respondenți, permițând în special accelerarea procedurilor atunci când o parte a murit și nu are moștenitori cunoscuți; dacă o parte obiectează numirea consilierului comun, litigiul în acest sens poate fi dezacordat și determinat în cadrul unei proceduri separate; Articolele 38 alineatele (1), (2) și (5) și 175cza (7): simplificarea procedurii de moștenire care conduce un notar prin permisiunea instanței, în măsură să elibereze certificate de succesiune; art. 45 alineatele (3)- (6): posibilitatea ca părțile la proceduri să servească și să fie servite documente electronic;

Articolele 114 alin. (1) și (3) alin. (6) și 115a (2): prelungirea posibilității de a determina un caz fără audiere și introducerea unei proceduri simplificate pentru soluționarea litigiilor minore; prima modificare prevede posibilități de dilatorie frustrantă de către părțile la procedură care nu fac obiectul unei propuneri sau de a lua livrarea poștalului lor (pentru că o hotărâre din nerespectare este acoperită de garanții de proces corespunzător: este eliberată public și poate fi respinsă în apel); Articolele 172 alin. (5) și (6) și 174b (1): extinderea domeniului de aplicare al normelor juridice care reglementează ordinele judiciare, astfel încât instanțele să fie autorizate să elibereze nu numai o ordonanță de plată, ci și o injunție de a lua sau de a nu acționa; art. 221 alineatul (1) litera (h): limitarea posibilității pentru instanțele de recurs de a contesta deciziile pronunțate în primă instanță și de a le trimite înapoi pentru reexaminare; astfel de sesiuni sunt posibile în prezent numai atunci când instanța de primă instanță a stabilit în mod necorespunzător faptele și a eșuat legea; art. 243b alineatele (1)-(4) și (6): introducerea principiului de reexaminare în cadrul procedurii dinainte de Curtea de Cassare,

permițând rectificarea anumitor hotărâri care sunt apelate la punctele de drept în loc de a le anula și de a le trimite la o instanță de reexaminare de mai jos. 3) Publicarea și diseminarea hotărârilor Curții Hotărârile Curții împotriva Republicii Slovace sunt publicate în mod regulat în jurnalul Justičná revue. 4) Eficacitatea măsurilor adoptate Conform statisticilor furnizate de autoritățile slovace, durata medie a procedurilor civile în ultimii ani este următoarea: 2002 15.18 luni 2003 16.56 luni 2004 17.56 luni 2005 16.86 luni 2006 15.40 luni 2007 15.06 luni 2008 14.07 luni 2009 13.00 luni B) Măsuri pentru a aduce un apel intern eficient în cazul procedurilor civile excesiv de prolungate O reformă la Constituție în 2002 a introdus o cerere constituțională pentru plângeri de încălcări ale drepturilor omului protejate de tratate internaționale.

Curtea a observat deja în diferite ocazii că această nouă procedură reprezintă un remediu eficace în sensul articolului 13 din Convenție (a se vedea, în special, decizia privind admisibilitatea în cazul Andrášik și alții din 22/10/2002). 1) Practica instanței constituționale de respingere a apelurilor în cazul în care cazul nu mai este în suspensie în fața instanței responsabile de întârzieri presupuse Exemple de hotărâri ale Curții Constituționale în 2003 și 2005 [1] au fost furnizate de autoritățile pentru a ilustra o altă practică a acestei instanțe, care trebuie să aibă în vedere durata procedurii în fața mai multor instanțe în examinarea recursului. Potrivit autorităților slovace, practica Curții Constituționale criticată de Curtea Europeană (a se vedea, în special, Jakubίčka și Magyaricsová) a fost respectată sporadică în primii cinci ani de funcționare a noului remediu și a fost datorită modificărilor legislative.

În plus, hotărârile Jakub și Malejčík au fost transmise Curții Constituționale. Hotărârea Malejčík a fost publicată în Justičná revue, nr. 6-7/2006. 2) Inadecvarea sumelor acordate în compensare de către Curtea Constituțională la 07/11/2008, Agentul Republicii Slovace în fața Curții a organizat un seminar în legătură cu Centrul EUROIURIS pentru dreptul european. Seminarul a avut loc în Curtea Constituțională a Republicii Slovace cu participarea consilierului juridic al Curții Constituționale. În cadrul seminarului, s-a pus accent pe inadecvarea compensației acordate de Curtea Constituțională în cazurile privind o lungime excesivă a procedurilor.

La 08/01/2010, autoritățile au transmis douăsprezece exemple de hotărâri formulate de Curtea Constituțională între 17 februarie și 10 septembrie 2009 [2]. În comparație cu ceea ce poate fi atribuit de Curte în acest tip de caz, sumele atribuite de Curtea Constituțională sunt următoarele: în cinci cazuri acestea variază de la 25% la 42%, în cinci mai mult de la 46% la 74%, iar în două acestea rămân peste 100%. 3) Practice a Curții Constituționale privind concedierea de recursuri privind procedurile suspendate La 02/09/2008, autoritățile slovace au confirmat că hotărârea din cauza Dobál a fost transmisă Curții Constituționale într-o circulară a Agentului Guvernului Republicii Slovace. Președintele Curții Constituționale a fost solicitat să informeze toate judecătorii acestei instanțe cu privire la decizia pentru a evita încălcări similare.

4) Ineficacitatea ordinilor Curții Constituționale de a accelera procedurile care au avut loc întârzieri semnificative Printre deciziile prezentate la 08/01/2010 (a se vedea mai jos), Curtea Constituțională a ordonat instanțelor de judecată - în toate cazurile încă în curs (dică) - să continue fără întârziere. În aprilie 2010 s-a instituit un sistem de urmărire a deciziilor Curții Constituționale care constată o lungime excesivă a procedurilor și care ordonă să fie accelerate. În cadrul acestui program, Curtea Constituțională și alte autorități (Ministerii Justiției și Internelor, Curtea Supremă, Consilierul General de Stat, Asociația Bară și Mediator) s-au angajat la o acțiune comună pentru eliminarea întârzierilor procedurilor civile.

Curtea Constituțională păstrează un registru al cazurilor care dezvăluie o lungime excesivă a procedurilor și care sunt încă în așteptare în fața instanțelor. Aceste cazuri sunt apoi monitorizate îndeaproape de Ministerul Justiției și de judecătorii președinte al instanțelor. Curtea Constituțională este informată periodic la intervale ale statului procesului în cauză [1] în special hotărârile nr. I ÚS 53/02, I ÚS 56/02, I ÚS 123/02, III ÚS 15/03, III ÚS 173/03 [2], în special hotărârile nr. III ÚS 1/09, IV ÚS 59/09, II ÚS 36/09, III ÚS 44/09, II ÚS 55/09, I ÚS 257/08

Interim Resolution CM/ResDH(2010)225 on the judgments of the Court of Human Rights in 78 cases against the Slovak Republic concerning excessive length of civil proceedings (See Appendix for the list of cases in the Jakub group ) (adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2010, at the 1100th meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter “the Convention”), Considering the number of judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Court”) finding violations by the Slovak Republic of Article 6, paragraph 1, of the Convention, due to excessive length of civil proceedings (see Appendix for the list of cases in the Jakub group ); Considering that in some of these judgments the Court moreover found a violation of Article 13 of the Convention due to the lack of an effective domestic remedy against excessive length of proceedings (Dobál, Dudičová, Komanický No. 2, Múčková, Preložník, Šidlová); Recalling that delays in the administration of justice constitute a grave danger to the respect for the rule of law and access to justice; Recalling furthermore Recommendation Rec(2004)6 of the Committee of Ministers to member states on the improvement of domestic remedies;

Having examined the information regularly supplied by the Slovak authorities concerning the measures taken or envisaged in response to these judgments (see Appendix); Individual measures Having noted the individual measures taken by the authorities to afford the applicants redress of the violations found (restitutio in integrum), in particular the due payment of the amounts which the Court awarded by way of just satisfaction and all possible steps to expedite the proceedings that were still pending after the Court’s finding of violations; Welcoming the conclusion of the domestic proceedings at issue in 63 of the 78 cases concerned; Noting with concern, however, that 15 cases are still pending before the national courts (Hrobová, Lubina, Orel, Rišková, Softel No. 1, Softel No. 2, Dudičová, Komanický No. 2, Rapoš, Španίr, Chrapková, Keszeli, Kučera, Majeríková, Sika No. 6); General measures Measures to remedy the problem of excessive length of court proceedings Welcoming the many organisational reforms adopted between 2007 and 2010 by the authorities to remedy these problems, and in particular: - increase in the number of judges, - creation of new courts, - development of the data processing system and of court management; Noting with interest the additional measures envisaged by the authorities, such as the Bill assigning judicial groundwork to auxiliary judges and registrars,

enabling the judges to concentrate exclusively on court decisions, and encouraging the authorities to implement these schemes; Also welcoming the two reforms to the Code of Civil Procedure (“little” and “big” amendment of the Code) and of the law on court costs, which came into force in 2007 and 2008, with the following results in particular: - simplification of procedures for service of documents, - reduction of court costs, - introduction, in proceedings brought against the administrative authorities, of the possibility for the public prosecutor to lodge with the court an application to compel the administration concerned to act, - harmonisation of the procedure for challenging judges, - extension of the possibility for courts to determine a case without a hearing, - simplification of the inheritance procedure, - introduction of a simplified procedure for settlement of minor litigation, - broadening of the scope of the legal rules governing court orders, - introduction of the possibility for courts to appoint joint counsel for several parties to the one set of proceedings, - limitation of the possibility for courts of appeal and cassation to challenge or quash rulings delivered by a lower court and to refer them back for review; Noting that, having undergone constant increase, particularly between 2002 and 2004,

the average length of civil proceedings now appears to be decreasing regularly, having dropped from 17.56 months in 2004 to 13 months in 2009; Considering nonetheless that the impact of the reforms adopted and envisaged concerning the length of civil proceedings and their real capacity to prevent similar violations will be fully ascertainable only on the basis of statistical data gathered over a longer period; Measures to provide an effective remedy Noting that a reform to the Constitution which came into force in 2002 introduced a constitutional petition for complaints of violations of human rights protected by international treaties and that the Court has already found, in particular in the decision on admissibility in the case of Andrášik and others of 22/10/2002, that the new procedure represented an effective remedy within the meaning of Article 13 of the Convention; Recalling that in several cases the Court has nevertheless observed certain difficulties with the application of this remedy: a) difficulties linked with dismissal of the petition when a case is no longer pending before the court responsible for alleged delays Noting with satisfaction in this matter that examples of Constitutional Court judgments in 2003 and 2005 were supplied by the authorities, bearing witness to that court’s new practice,

in accordance with European Court case-law (Jakubίčka and Magyaricsová), of taking into account the length of the proceedings before several degrees of instance when it entertains petitions against the length of proceedings; b) difficulties linked with the amounts awarded in compensation by the Constitutional Court Recalling also that the Court noted in several cases (in particular Magura, Rišková, Šidlová) the manifest inadequacy of the compensation awarded by the Slovak Constitutional Court for excessive length of civil proceedings, amounting to sums from under 5 % to 25% of what the Court itself would have awarded under Article 41 of the Convention in respect of these delays; Noting with interest in this context that in twelve decisions on petitions against the length of civil proceedings, delivered in 2009, the Constitutional Court awarded compensation ranging from 25% to more than 100 % of the amounts that could be awarded by the Court for these delays; c) difficulties linked with the ineffectiveness of the Constitutional Court’s injunctions to expedite proceedings Recalling furthermore that in some cases (Vičanová, Komanický No. 2) the Court criticised the ineffectiveness of the Constitutional Court’s injunction to expedite proceedings;

Noting with interest in this connection that a system to follow up Constitutional Court decisions finding the length of proceedings excessive and ordering that they be expedited was introduced in 2010, but noting that confirmation of the expeditive effect of the Constitutional Court’s injunctions is still awaited; d) difficulties linked with the criteria applied by the Constitutional Court to determine the length of proceedings, including that of suspended proceedings Recalling, finally, that in its judgments the Court held that the applicants did not have an effective remedy because of the Constitutional Court’s practice of dismissing petitions concerning cases where the length of the proceedings had not been considered great enough to justify the complaint (Dudičová) or cases where the domestic proceedings were suspended (Dobál); Noting in this connection that examples of decisions testifying to the Constitutional Court’s present practice are still awaited; INVITES the Slovak authorities to do their utmost to expedite the proceedings still pending before the Slovak courts, so that they may be concluded rapidly, and to keep the Committee informed of their progress;

ENCOURAGES the Slovak authorities to persevere in their efforts to solve the general problem of excessive length of civil proceedings and to consolidate the promising downward trend currently observed in the average length of proceedings; INVITES the authorities to continue keeping the Committee informed of developments in the matter, especially as regards the impact of the measures and the trend in the average length of proceedings; INVITES the authorities furthermore to provide the Committee with additional information enabling it to satisfy itself that the domestic remedy against length of proceedings functions in accordance with the criteria laid down by the Court; DECIDES to resume consideration of these cases at its 1108th DH meeting (March 2011). Appendix to Interim Resolution CM/ResDH(2010)225 Information provided by the Government of the Slovak Republic for the Committee of Ministers’ examination of the cases concerning excessive length of civil proceedings I. Individual measures The Slovak authorities are regularly supplying information on the progress of the proceedings which are the subject of the Court’s judgments.

According to the latest information, the following 15 cases are still pending before the national courts: Hrobová, Lubina, Orel, Rišková, Softel No. 1, Softel No. 2, Dudičová, Komanický No. 2, Rapoš, Španίr, Chrapková, Keszeli, Kučera, Majeríková, Sika No. 6. II. General measures A) Measures to reduce the length of proceedings 1) Organisational measures The following measures have been adopted by the authorities: The Government increased the number of judges by 50 during the first quarter of 2008. In 2009 and 2010, the number of judges was increased by more than 10%. Following the enactment of Law No. 511/2007 amending Law No. 371/2004, nine local courts have been set up and brought into service since 01/01/08.

The Minister of Justice has invited all judges to adopt a proactive and responsible approach to the fulfilment of their judicial obligations, and visits courts unannounced to verify judges’ state of readiness for hearings. Certain technical changes have been made to the management of the judicial system including creation of new electronic databases and a central database for the judicial system as an efficient means for users to ascertain the existence of parallel proceedings; judges can monitor the progress of the cases before the courts and check up on the situation of the prisoners serving their sentences. The Ministry of Justice is currently working on a Bill for assigning the judicial groundwork to principal auxiliary judges and court registry staff enabling judges to concentrate exclusively on the court decisions.

2) Procedural changes Two legislative amendments have been made in the last few years: 1) A set of amendments adopted as Law No. 273/2007, which came into force on 01/07/07 (“little” amendment of the Code of Civil Procedure), amended Law No. 99/1963 of the Code of Civil Procedure. It also amended Law No. 71/1992 on court costs. The “little” amendment was intended to introduce eight changes in civil procedure so as to improve the functioning of the courts. These changes comprise four administrative measures on allocation of powers, procedures for the service of documents, management of case files in courts of appeal and simplification/reduction of court costs. There have also been four substantive changes in the Code as regards judicial procedure: - Article 16: harmonisation of the time-limits for challenging judges with those for bringing appeals.

Allegations of bias will no longer be examined under a separate procedure but among the principal grounds of appeal; - Article 214: courts of appeal can rule on a larger number of issues without holding a hearing, in restricted circumstances which include the parties’ consent not to hold a hearing and subject to a verification of the considerations of public interest which arise; - Articles 250f(3) and 250ja(3): amplification of the class of cases that may be determined without a hearing by administrative courts, when the decision of an administrative authority should manifestly be set aside; - Article 250t(2): in proceedings brought against the administrative authorities, the public prosecutor may lodge with the court an application to compel the administration concerned to act and to take a decision.

2) An amendment to the Code of Civil Procedure (No. 384/2008), which came into force on 15/10/2008 (“big” amendment of the Code of Civil Procedure) introduced changes including: - Articles 15 (1) and (2) and 16 (3): harmonisation of the procedure for challenging judges so as to obviate the referral of the case to another judge who might also be concerned by allegations of bias, and enable the court to continue dealing with the case (though without deciding on the merits), on condition that the allegations of bias are ill-founded; - Article 29a (1) and (2): possibility for courts to appoint joint counsel for several parties to the proceedings in cases with over twenty plaintiffs or respondents, making it possible in particular to expedite proceedings when a party has died and has no known heirs; if a party objects to the appointment of the joint counsel, the dispute in that regard can be disjoined and determined under a separate procedure; - Articles 38 (1), (2) and (5) and 175cza (7): simplification of the procedure on inheritance which a notary conducts by permission of the court, being able to issue certificates of succession; - Article 45 (3) to (6): possibility for the parties to proceedings to serve and to be served documents electronically; - Articles 114 (1) and (3) to (6) and 115a (2): extension of the possibility for the court to determine a case without a hearing,

and introduction of a simplified procedure for the settlement of minor litigation; the first amendment provides scope for frustrating dilatory tactics by parties to proceedings failing to make their submissions or to take delivery of their mail (a judgment by default is nevertheless hedged with guarantees of due process: it is delivered publicly and may be set aside at appeal); - Articles 172 (5) and (6) and 174b (1): extension of the scope of the legal rules governing court orders, so that courts are authorised to issue not only an order to pay but also an injunction to take or refrain from action; - Article 221 (1) (h): limitation of the possibility for courts of appeal to challenge the decisions delivered at first instance and to refer them back for review; such referral is henceforth possible only where the court of first instance has both wrongly established the facts and misapplied the law; - Article 243b (1) to (4) and (6): introduction of the principle of review in proceedings before the Court of Cassation, enabling it to rectify certain decisions which are appealed on points of law instead of overturning them and referring them to a court below for review.

3) Publication and dissemination of the Court’s judgments The judgments of the Court against the Slovak Republic are regularly published in the journal Justičná revue. 4) Effectiveness of the measures adopted According to the statistics provided by the Slovak authorities, the average length of civil proceedings in the last few years is as follows: 2002 15.18 months 2003 16.56 months 2004 17.56 months 2005 16.86 months 2006 15.40 months 2007 15.06 months 2008 14.07 months 2009 13.00 months B) Measures for bringing an effective domestic appeal in the event of excessively protracted civil proceedings A reform to the Constitution in 2002 introduced a constitutional petition for complaints of violations of human rights protected by international treaties.

The Court has already observed on various occasions that this new procedure represents an effective remedy within the meaning of Article 13 of the Convention (see in particular the decision on admissibility in the case of Andrášik and others of 22/10/2002). 1) Constitutional Court practice of dismissing appeals where the case is no longer pending before the court responsible for alleged delays Examples of Constitutional Court judgments in 2003 and 2005 [1] have been supplied by the authorities in order to illustrate another practice of this court, which is to have regard to the length of the proceedings before several courts in examining the appeal. According to the Slovak authorities, the practice of the Constitutional Court which the European Court criticised (see in particular Jakubίčka and Magyaricsová) was followed sporadically during the first five years of operation of the new remedy and was due to the legislative changes.

The present tendency is to align it with the requirements deriving from the case-law of the Court. In addition, the Jakub and Malejčík judgments were circulated to the Constitutional Court. The Malejčík judgment was published in Justičná revue, No. 6-7/2006. 2) Inadequacy of the amounts awarded in compensation by the Constitutional Court On 07/11/2008, the Agent of the Slovak Republic before the Court organised a seminar in conjunction with the EUROIURIS Centre for European law. The seminar took place in the Constitutional Court of the Slovak Republic with the participation of the Constitutional Court’s legal advisers. During the seminar, emphasis was placed on the inadequacy of the compensation awarded by the Constitutional Court in cases concerning excessive length of proceedings.

Participants’ attention was drawn to the relevant case-law of the Court and to an analysis of the individual Slovak cases concerned. On 08/01/2010, the authorities forwarded twelve examples of decisions delivered by the Constitutional Court between 17 February and 10 September 2009 [2] , concerning appeals against the length of civil proceedings. Compared to what may be awarded by the Court in this type of case, the amounts awarded by the Constitutional Court are as follows: in five cases they vary from 25% to 42%, in five more from 46% to 74%, and in two they remain above 100%. 3) Constitutional Court practice regarding dismissal of appeals concerning suspended proceedings On 02/09/2008, the Slovak authorities confirmed that the judgment in the Dobál case had been transmitted to the Constitutional Court in a circular of the Agent of the Government of the Slovak Republic.

The President of the Constitutional Court was asked to inform all this court’s judges of the decision in order to avert similar violations. 4) Ineffectiveness of the Constitutional Court’s orders to courts to expedite proceedings which have incurred significant delays Among the decisions submitted on 08/01/2010 (see below), the Constitutional Court directed the trial courts - in all cases still pending (ten) - to proceed without delay. In April 2010 a system was established for following up Constitutional Court decisions finding excessive length of proceedings and ordering that they be expedited. Under this programme, the Constitutional Court and several other authorities (Ministries of Justice and the Interior, Supreme Court, State Counsel General, bar association and Mediator) have committed themselves to joint action to eliminate the delays in civil proceedings.

The Constitutional Court keeps a register of the cases which disclose excessive length of proceedings and are still pending before the courts. These cases are then closely monitored by the Ministry of Justice and the presiding judges of the courts. Disciplinary penalties may be imposed on judges and lawyers. The Constitutional Court is informed at regular intervals of the state of the proceedings in question. [1] especially decisions nos. I ÚS 53/02, I ÚS 56/02, I ÚS 123/02, III ÚS 15/03, III ÚS 173/03 [2] especially decisions nos. III ÚS 1/09, IV ÚS 59/09, II ÚS 36/09, III ÚS 44/09, II ÚS 55/09, I ÚS 257/08