MISSAOUI ET AKHANDAF c. BELGIQUE

Publicat la 7 iunie 2022 și la 15 aprilie 2024 SECȚIUNEA a doua Cerere nr. 54795/21 Assia MISSAOUI și Yasmina AKHANDAF împotriva Belgiei, introdusă la 22 octombrie 2021, comunicată la 19 mai 2022 și 25 martie 2024 Faptele și obiecțiunile referitoare la aceste cauze sunt rezumate în contextul faptelor și întrebărilor părților, care este disponibil pe HUDOC. A se preciza, în conformitate cu dreptul belgian, statutul de avocat la Curtea de Casație. În special, în ce fel se distinge acest avocat de ceilalți avocați Clarifica funcția de filare pe care o are avocații la Curtea de Casație. În ce scop are această funcție de filtrare în accesul la Curtea de Casație? Această utilitate diferă în ceea ce privește sesizarea Curții de Casație? UE privind drepturile omului va oferi indicații utile cu privire la practica de a face recurs la rechiziționare la care guvernul face referire în observațiile sale. RĂSPUNSURI LA GUVERNARE În ceea ce privește cazul de față, poate guvernul să precizeze dacă a considerat că condiția de epuizare a căilor de atac interne ar fi fost îndeplinită în ipoteza în care reclamanții au solicitat un al doilea aviz Curții de Casație? În cazul în care acest al doilea aviz ar fi fost negativ, guvernul ar fi considerat că căile de atac interne au fost epuizate în sensul art. 35 alin. (1) din Convenție Guvernul consideră că condiția de epuizare a căilor de atac interne impunea, în speță, introducerea unui recurs la rechiziție, indiferent de avizul negativ emis sau de avizele negative care ar fi putut fi emise Guvernul indică în observațiile sale că Curtea belgiană de Casație nu se pronunță niciodată cu privire la problema portului de burkini în piscine (pagina 16 a observațiilor sale). Guvernul ar putea să precizeze, în ceea ce privește oficiul Curții de Casație (astfel cum se prevede la art. 147 din Constituție și la art. 608 din Codul judiciar), modul în care aceasta ar fi putut soluționa această chestiune dacă ar fi fost sesizată cu privire la aceasta;

Publié le 7 juin 2022 et le 15 avril 2024

DEUXIÈME SECTION

Requête n

o

54795/21

Assia MISSAOUI et Yasmina AKHANDAF

contre la Belgique

introduite le 22 octobre 2021

communiquée les 19 mai 2022 et 25 mars 2024

Les faits et les griefs relatifs à ces affaires sont résumés dans l’exposé des faits et questions aux parties, qui est disponible sur HUDOC.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Préciser, au regard du droit belge, le statut de l’avocat à la Cour de cassation. Notamment, en quoi cet avocat se distingue-t-il des autres avocats

?

2.

Clarifier la fonction de filtrage qu’exercent les avocats à la Cour de cassation. Quelle utilité revêt cette fonction de filtrage dans l’accès à la Cour de cassation

? Cette utilité diffère-t-elle s’agissant de la saisine de la Cour

européenne des droits de l’homme

?

3.

Donner des indications utiles quant à la pratique du «

pourvoi sur réquisition

» à laquelle le Gouvernement fait référence dans ses observations.

QUESTIONS AU GOUVERNEMENT

1.

Au regard du cas d’espèce, le Gouvernement pourrait-il préciser s’il estime que la condition de l’épuisement des voies de recours internes aurait été satisfaite dans l’hypothèse où les requérants avaient sollicité

un deuxième avis à la Cour de cassation

? Dans l’hypothèse où ce deuxième avis eût été pareillement négatif, le Gouvernement aurait-il considéré que les voies de recours internes

avaient été épuisées au sens de l’article 35 § 1 de la Convention

?

Le Gouvernement considère-t-il que la condition tenant à l’épuisement des voies de recours internes exigeait, en l’espèce, l’introduction d’un «

pourvoi sur réquisition

», indépendamment de l’avis négatif qui a été émis ou des avis négatifs qui auraient pu être émis

?

2.

Le Gouvernement indique dans ses observations que «

la Cour de cassation belge ne s’est jamais prononcée sur la question du port du burkini dans les piscines

» (page 16 de ses observations). Le Gouvernement pourrait

‑

il préciser, eu égard à l’office de la Cour de cassation (tel que circonscrit par l’article 147 de la Constitution et l’article 608 du code judiciaire), de quelle manière celle-ci aurait pu trancher cette question si elle en avait été saisie

?