CZUBERNAT v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
CZUBERNAT v. POLAND (CtEDO, 2011)
CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 53524/08, de către Krzysztof CZUBERNAT împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 3 mai 2011 ca comitet compus din: Sverre Erik Jebens, președinte, Lech Garlicki, Vincent A. de Gaetano, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 17 octombrie 2008, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 23 decembrie 2010 cere Curtea să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Krzysztof Czubernat, un național polonez care s-a născut în 1970 și locuiește în Zakopane. El a fost reprezentat în fața Curții de dl Čukasz Szatko, un avocat care practică în Katowice. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Jakub Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală împotriva reclamantului și detenția sa preliminară La 26 februarie 2007, reclamantul a fost arestat, printre altele , prin suspectul traficului de droguri, comisă într-un grup criminal organizat și armat. La 1 martie 2007, Curtea de district din Varșovia ( Såd Rejonowy ) a reținut reclamantul în reținere. În cursul anchetei, au fost arestate mai multe douăzeci de persoane. Detenția reclamantului a fost prelungită ulterior prin deciziile Curții Regionale de la Varșovia ( Sād Okręgowy ) pronunțate la 21 mai și 3 septembrie 2007. La 26 septembrie 2007, a fost depusă Curtea Regională din Varșovia un proiect de pronunțare împotriva reclamantului și a altor douăzeci și nouă de persoane (a numărat o sută de patruzeci și nouă de pagini). În continuare, detenția reclamantului a fost prelungită de Curtea Regională din Varșovia la 8 octombrie 2007 și 11 februarie 2008. La 9 noiembrie 2007, Curtea de Apel din Varșovia (Sād Apelacyjny). ) a respins recursul interlocutor al reclamantului împotriva hotărârii de prelungire din 8 octombrie 2007. La 15 februarie 2008, Curtea Regională de Varșovia a refuzat cererea reclamantului de a ridica detenția și a impus o măsură preventivă mai lentă. O primă audiere a avut loc la 25 martie 2008. Se pare că procesul a fost reînceput la 25 aprilie 2008, deoarece unul dintre judecătorii laici (ławnik ) a fost discalificat de la examinarea cazului. Audieri suplimentare au fost desfășurate la 30 aprilie, 5, 9, 26 și 30 mai și 5 iunie 2008. O audiție programată pentru 6 iunie 2008 a fost suspendată până la 8 septembrie, datorită bolii judecătorului laic. O audiere programată pentru 8 septembrie 2008 a fost anulată, deoarece acuzatul nu ar fi putut fi transportat în instanță de la centrul de încarcerare. La 2 decembrie 2008, reclamantul a solicitat să-și ridice detenția. Se pare că cererea sa a fost refuzată. La 4 decembrie 2008, Curtea de Apel din Varșovia a prelungit detenția reclamantului până la 30 iunie 2009. La 22 ianuarie 2009, reclamantul a depus încă o altă cerere de a respinge detenția și a impus o măsură preventivă mai lentă și a fost, de asemenea, respinsă de Curtea Regională de Varșovia la 16 ianuarie 2009. Instanțele au justificat decizia lor de prelungire a detenției anterioare a reclamantului prin necesitatea de a auzi acuzatul și numărul mare de martori, complexitatea cazului, numărul semnificativ de persoane implicate (20 de nouă persoane acuzate), documentația voluminoasă adunătă în acest caz, existența unei suspiciuni rezonabile că reclamantul a comis infracțiunile și severitatea condamnării pedepsei anticipate. Aceste considerații au condus instanțele să presupună că, dacă reclamantul ar fi eliberat, ar putea manipula dovezile, ar induce martorii să își schimbe mărturiile și ar obstrucționa cursul corect al procedurii. Curtea a subliniat faptul că ar trebui solicitate o serie de avize ale experților și că o sală specială trebuie să fie rezervată pentru audieri în cazul în cauză, deoarece se referă la un grup criminal periculos. Ei nu au găsit motive speciale, astfel cum se prevede la art. 259 § 1 din Codul de Procedură Penală, care ar justifica ridicarea detenției și impunerea unei măsuri mai puțin severe. La 18 iunie 2009, Curtea de Apel din Varșovia a prelungit detenția reclamantului până la 31 decembrie 2009. La 2 noiembrie 2009, reclamantul a fost eliberat. Procedurile sunt încă pendente în fața instanței de primă instanță. La 15 iulie 2008, reclamantul a depus o plângere cu privire la o încălcare a dreptului său la un proces într-un timp rezonabil în ceea ce privește procedura penală împotriva acestuia și a solicitat o justă satisfacție. El s-a bazat pe Legea din 17 iunie 2004 privind plângerile cu privire la o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil. (Ustawa o skardze na naruszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sādowym bez nieuzasadnionej zwłoki – „Legea 2004”), care a intrat în vigoare la 17 septembrie 2004. La 23 septembrie 2008, Curtea de Apel din Varșovia și-a respins plângerea ca fiind nefondată. După examinarea cazului începând cu 25 septembrie 2007 (dupa depunerea proiectului de pronunțare a acuzației), instanța nu a constatat întârzieri nejustificate în cadrul procedurii A concluzionat că având în vedere complexitatea cazului (20 nouă persoane acuzate, șasezeci și șapte de infracțiuni, șaptezeci și nouă de volume), procedurile au fost desfășurate într-un timp rezonabil. Măsuri preventive, inclusiv detenția preliminară Legea și practicile interne relevante privind impunerea deținutului în reținere în timpul procedurii judiciare privind reținerea aresztowanie tymczasowe ), motivele pentru prelungirea sa , eliberarea de la detenție și normele care reglementează alte așa-numite „ măsuri preventive” ( środki zapobiegawcze ) sunt prezentate în hotărârile Curții în cazurile Gołek c. Polonia , nr. 31330/02 , §§ 27-33, 25 aprilie 2006 și Celejewski c. Polonia , nr. 17584/04 , §§ 22-23, 4 august 2006. Legea și practicile interne relevante privind remediile pentru lungimea excesivă a procedurii judiciare, în special dispozițiile aplicabile ale Actului de 2004, sunt descrise în hotărârile Curții în cazurile Charzyński c. Polonia (dec.), nr. 15212/03, §§ 12-23, ECHR 2005 V și Ratajczyk c. Polonia (dec.), nr. 11215/02, ECHR 2005-VIII, precum și hotărârea sa în cazul Krasuski c. Polonia , nr. 61444/00, §§ 34-46, ECHR 2005-V. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a detenției anterioare. El s-a mai plâns, invocand art. 6 § 1 din Convenție, despre lungimea necorespunzătoare a procedurii. HOTĂRÂREA Reclamantul s-a plâns în legătură cu durata de detenție anterioară. El s-a bazat pe art. 5 §§ 3 din Convenția care, în măsura în care este cazul, prevede următoarele dispoziții: art. 5 § 3 „Toată persoana arestată sau reținută în conformitate cu dispozițiile alineatului (c) din prezentul articol are ... dreptul la proces într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare a procesului. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții care pot apărea pentru proces.” El se plângea în continuare de durata procedurii. El se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție care, în măsura în care este relevant, prevede următoarele: art. 6 § 1 „În determinarea unei acuzații penale împotriva lui, fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” Prin scrisoarea din 23 decembrie 2010, Guvernul a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunilor formulate de cerere și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „... Guvernul dorește să exprese, prin intermediul declarației unilaterale, recunoașterea duratei necorespunzătoare a detenției anterioare a reclamantului (art. 5 § 3 din convenție) și a procedurii interne în care a fost implicat reclamantul (art. 6 § 1 din convenție). În aceste circumstanțe și având în vedere faptele specifice ale cazului, Guvernul declară că propune să plătească reclamantului 9 000 PLN. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termen de trei luni, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la Rata egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadelor de nerambursare plus trei puncte procentuale. (...) Guvernul ar sugera că declarația de mai sus ar putea fi acceptată de Curte ca „un alt motiv” care să justifice izbucnirea din lista de cazuri a Curții, astfel cum se menționează la art. 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. ...” Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să ia o cerere sau o parte din aceasta din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c). art. 37 § (c) permite Curtea, în special, să scoată din listă un caz în cazul în care: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Acesta reamintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, aceasta poate elimina o cerere sau o parte a acesteia în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale ale unui guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația în funcție de principiile care iese din jurisprudența sa, în special de Hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC] , nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI); WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec.) nr. 28953/03). Curtea a stabilit, în o serie de cazuri, inclusiv cele aduse împotriva Poloniei, practica sa privind plângerile în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție cu privire la durata deținerii anterioare (a se vedea Kauczor c. Polonia , nr. 45219/06, 3 februarie De asemenea, în numeroase cazuri, a abordat practicile sale privind încălcarea dreptului unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil (a se vedea, de exemplu, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII; Cocchiarella v. Italia [GC], nr. 64886/01, §§ 69-98, ECHR 2006 Majewski v. Polonia , nr. 52690/99, 11 octombrie 2005; și Wende și Kukówka v. Polonia , nr. 56026/00, 10 mai 2007). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propus – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii (art. 37 alineatul (1) litera (c). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii (art. 37 § 1 în amendă Prin urmare, ar trebui eliminată din listă. Având în vedere că procedura în cauză este încă în suspensie în fața instanțelor interne, hotărârea Curții nu aduce atingere utilizării de către reclamant a altor măsuri de remediere pentru a obține recurs pentru orice întârziere în cadrul procedurii care poate avea loc după data prezentei decizii. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate a termenilor declarației guvernului contestat în temeiul articolelor 5 § 3 și 6 § 1 din Convenție și a modalităților de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectivul regulament; hotărăște să excludă aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenția. Fatoș Aracı Sverre Erik Jebens Președintele adjunct al grefierului