ATANASOVA v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

Prima secțiune decizia nr. 36712/07 de Jule ATANASOVA împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 13 septembrie 2011 în calitate de comitet compus din: Anatoly Kovler, Președintele Mirjana Lazarova Trajkovska, Linos-Alexandre Sicilianos, și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 9 august 2007, după ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dna Jule Atanasova, este un cetățean macedonean născut în 1944 și locuiește în Bitola. A fost reprezentată în fața Curții de către dl S. Risteski, un avocat care practică în Skopje. Guvernul macedonean (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna R. Lazareska Gerovska.

Cazul se referă în principal la durata procedurilor penale în care reclamantul a fost acuzat de evaziune fiscală și de aprovizionare greșită. Procedura a început la 7 martie 1997 și reclamantul a fost reținut două zile mai târziu. La 1 iunie 1998 Tribunalul Ohrid a condamnat reclamantul. În urma a două mandate, procedura s-a încheiat la 23 februarie. 2007 atunci când instanța de judecată a încheiat procedura ca statutul de limită a expirat. COMPLAINTE Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție că a fost supus tratat rău de către poliție și umilit de către judecători naționali. În plus, în temeiul articolului 5 din Convenție și în conformitate cu art. 5 din Convenție, coroborat cu art. 13 cu privire la legalitatea deținerii sale.

De asemenea, în temeiul articolului 6 din Convenție, ea s-a plângut cu privire la durata procedurii impugnate și la evaluarea și admisibilitatea probelor. În baza aceleiași Convenții, reclamantul a susținut că judecătorii au avut prejudecăți, că au încălcat principiul egalității armelor și că hotărârile interne nu au fost motivate. De asemenea, în temeiul art. 13 din Convenția se referă la rezultatul procedurii. Invocând art. 14 din Convenție, reclamantul a susținut că a fost discriminată. În cele din urmă, a invocat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. DREPTUL 1. Reclamantul s-a plâns cu privire la durata procedurii penale în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele: „În determinarea...

a oricărei acuzații penale împotriva sa, toată lumea are dreptul la o ... audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” Prin scrisoarea din 14 februarie 2011, Guvernul a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunii formulate de cererea. Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „... Guvernul dorește să exprese, printr-un mod de declarație unilaterală, recunoașterea acesteia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, nu a îndeplinit cerința drepturilor reclamanților protejate de Convenție. Prin urmare, Guvernul este pregătit să plătească doamnei solicitantă Jule Atanasova suma globală de 2.450 euro (doi mii, patru sute cincizeci și cincizeci de euro).

În opinia sa, această sumă ar constitui o reparație adecvată și o compensare suficientă pentru încălcarea indicată în cerere, astfel o sumă rezonabilă pentru cuantitatea în cazul în cauză în lumina jurisprudenței Curții. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită contului personal al reclamantului în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze faptul că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, pentru orice alt motiv, nu mai este justificat continuarea examinării cererii.

În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă Prin urmare, Guvernul invită Curtea să excludă cererea din lista sa de cazuri.” Într-o scrisoare primită de Curte la 28 aprilie 2011, reclamantul a declarat, printre altele, Având în vedere practicile Curții în acest domeniu (a se vedea Petkovski c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 27314/04 , 13 noiembrie 2008 și Ajvazi c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 30956/05 , 13 Noiembrie 2008) și în ceea ce privește caracterul admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propuse, care este compatibil cu sumele atribuite în cazuri similare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării acestei părți a cererii (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind această chestiune, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă ). Prin urmare, aceaceasta ar trebui eliminată din listă.

(2) Reclamantul s-a mai plâns în conformitate cu articolele 3, 5, 6, 8, 13 și 14, precum și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție. Curtea a examinat restul plângerilor, astfel cum a prezentat reclamantul. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că reclamantul nu și-a justificat plângerile, după care această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție.

Din aceste motive, Curtea ia notă în unanimitate în ceea ce privește termenii declarației guvernului contestat în ceea ce privește plângerea privind lungimea proceselor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva Convenție; hotărăște să elimine această parte din aplicarea acesteia din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție; restul cererii este inadmisibil. André Wampach Anatoly Kovler Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 36712/07 by Jule ATANASOVA against the former Yugoslav Republic of Macedonia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 13 September 2011 as a Committee composed of: Anatoly Kovler, President , Mirjana Lazarova Trajkovska, Linos-Alexandre Sicilianos, and André Wampach, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 9 August 2007, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Ms Jule Atanasova, is a Macedonian national who was born in 1944 and lives in Bitola. She was represented before the Court by Mr S. Risteski, a lawyer practising in Skopje. The Macedonian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs R. Lazareska Gerovska.

The case mainly concerned the length of criminal proceedings in which the applicant was charged with tax evasion and misappropriation. The proceedings began on 7 March 1997 and the applicant was detained two days later. On 1 June 1998 the Ohrid Court of First Instance convicted the applicant. Following two remittals, the proceedings ended on 23 February 2007 when the trial court terminated the proceedings as the statute of limitations had expired. COMPLAINTS The applicant complained under Article 3 of the Convention that she had been allegedly ill-treated by the police and humiliated by domestic judges. She further complained under Article 5 of the Convention and under Article 5 of the Convention in conjunction with Article 13 about the lawfulness of her detention.

She also complained under Article 6 of the Convention about the length of the impugned proceedings and the assessment and admissibility of evidence. Relying on the same Convention the applicant alleged judges’ bias, violation of the equality of arms principle and that the domestic judgments had not been reasoned. The applicant further complained under Article 8 of the Convention that the State had failed to protect her right to private and family life as the case was widely publicised. She also complained under Article 13 of the Convention referring to the outcome of the proceedings. Invoking Article 14 of the Convention the applicant alleged she was discriminated against. She finally invoked Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.

THE LAW 1. The applicant complained about the length of the criminal proceedings under Article 6 § 1 of the Convention. This provision provides as follows: “In the determination of... any criminal charge against him, everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal...” By letter dated 14 February 2011 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by the application. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention. The declaration provided as follows: “... the Government would hereby like to express – by a way of unilateral declaration – its acknowledgement that in the special circumstances of the present case, did not fulfil the requirement of the applicant rights protected by the Convention.

Consequently, the Government is prepared to pay to the applicant Ms Jule Atanasova the global sum of 2,450 euros (two thousand, four hundred and fifty euros). In its view, this amount would constitute adequate redress and sufficient compensation for the violation indicated in the application, thus a reasonable sum as to quantum in the present case in the light of the Court’s case law. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable.

This sum will be payable to the personal account of the applicant within three months from the date of the notification of the Court decision pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention ... In the light of the above and in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention the Government would like to suggest that the circumstances of the present case allow the Court to reach the conclusion that for “any other reason” it is no longer justified to continue the examination of the application. Moreover, there are no reasons of a general character, as defined in Article 37 § 1 in fine , which would require the further examination of the case by virtue of that provision.

Therefore, the Government invites the Court to strike the application out of its list of cases.” In a letter received by the Court on 28 April 2011 the applicant stated, inter alia , that she did not agree with the declaration since she had also lodged other complaints apart from the one about the length of the proceedings.

Having regard to the Court’s practice in this field (see Petkovski v. the former Yugoslav Republic of Macedonia , no. 27314/04, 13 November 2008 and Ajvazi v. the former Yugoslav Republic of Macedonia , no. 30956/05, 13 November 2008) and to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed, which is compatible with the amounts awarded in similar cases, the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1(c)). Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the issue, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1 in fine ). Accordingly, it should be struck out of the list.

2. The applicant further complained under Articles 3, 5, 6, 8, 13 and 14 as well as under Article 1 of Protocol No 1 of the Convention. The Court has examined the remainder of the complaints as submitted by the applicant. However, having regard to all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that the applicant has failed to substantiate his complaints. It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously Takes note of the terms of the respondent Government’s declaration in respect of the length-of-proceedings complaint under Article 6 § 1 of the Convention and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein; Decides to strike this part of the application out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention; Declares the remainder of the application inadmissible. André Wampach Anatoly Kovler Deputy Registrar President